Analiză PSD decide luni soarta Guvernului Bolojan. Cum arată economia în prag de criză politică și ce riscă România dacă executivul cade
România se apropie de un moment politic decisiv, cu potențial impact major asupra economiei. PSD urmează să decidă luni, 20 aprilie, dacă retrage sprijinul pentru premierul Ilie Bolojan, într-un context în care economia este deja vulnerabilă, iar o eventuală ruptură guvernamentală ar putea amplifica riscurile.
Update 19:15
Partidul Social Democrat (PSD) a decis oficial, luni, 20 aprilie, în urma consultării interne, retragerea sprijinului politic acordat prim-ministrului Ilie Bolojan. Decizia, luată prin votul a 5.000 de membri și lideri ai formațiunii, marchează sfârșitul unei perioade de tensiuni profunde în coaliția de guvernare și deschide o criză politică majoră la nivelul Executivului.
Știre inițială
Aproximativ 5.000 de membri ai PSD vor decide, de la ora 17:00, ce se întâmplă cu guvernarea, într-o ședință care va avea loc la Palatul Parlamentului.
RECOMANDAREA NOASTRĂ
Cât costă mâncarea pentru o familie cu doi copii în 2026. Ce produse apasă cel mai mult bugetul
O economie fragilă
Datele macroeconomice indică un echilibru precar. România a încheiat anul 2025 în recesiune tehnică, iar perspectivele pentru 2026 s-au deteriorat semnificativ.
Fondul Monetar Internațional (FMI) estimează o creștere economică de doar 0,7% în 2026, aproape la jumătate față de prognoza anterioară. Banca Mondială este și mai pesimistă, anticipând un avans de numai 0,5%, pe fondul costurilor ridicate ale energiei și al scăderii investițiilor.
Vezi estimările celor două instituții internaționale AICI și AICI.
Inflația rămâne ridicată, cea mai gravă din Uniunea Europeană, cu o prognoză de 7,8% pentru 2026, iar deficitul de cont curent, deși în ușoară scădere, rămâne la niveluri ridicate, peste 6% din PIB.
În același timp, România se menține în zona de risc a ratingului de țară, fiind la limita inferioară a categoriei recomandate investițiilor de către marile agenții internaționale.
Ratingurile acordate de agențiile internaționale de evaluare au o influență directă asupra costurilor de finanțare ale statului român. Ele reprezintă, practic, un „termometru” al credibilității economice a unei țări. Un rating stabil sau îmbunătățit se traduce prin dobânzi mai mici la împrumuturile de stat, o încredere mai mare a investitorilor și condiții mai bune de finanțare pentru economie.
Chiar recent, Cristian Bichi, consilier al guvernatorului Băncii Naționale a României (BNR) avertiza că România se află într-o zonă critică din perspectiva ratingului de țară, iar autoritățile încearcă să evite o retrogradare în categoria „junk”.
Criza politică, risc imediat pentru finanțare
Decizia PSD ar putea declanșa o criză politică într-un moment sensibil. Aproximativ 5.000 de membri ai partidului sunt consultați, dintre care 200 fizic și restul prin videoconferință, iar rezultatul ar putea duce la ieșirea de la guvernare.
Potrivit lui Radu Burnete, consilier prezidențial pe probleme economice, primul impact al unei astfel de crize s-ar vedea în costurile de finanțare ale statului.
„Primul impact este asupra capacității statului de a se finanța pe piețele internaționale. Aproximativ jumătate din banii pe care România îi împrumută provin din exterior. Avem un deficit foarte mare și un istoric în care nu ne-am respectat întotdeauna angajamentele. Pentru investitori, o criză politică înseamnă un risc mai mare că nu ne vom putea plăti datoriile. Primul efect este creșterea dobânzilor. De fiecare dată când apare instabilitate, dobânzile cresc”, a explicat Radu Burnete.
În condițiile unui deficit bugetar ridicat și ale unei dependențe mari de finanțare externă, instabilitatea politică poate duce rapid la presiuni suplimentare asupra bugetului.
Suprapunerea crizelor: energie și politică
Situația este complicată de contextul extern. Criza energetică generată de conflictul din Orientul Mijlociu pune presiune suplimentară pe inflație și pe costurile economiei.
Creșterea prețurilor la combustibili, neanticipată în bugetul pe 2026, ar putea duce la o revizuire în creștere a inflației. Dacă tensiunile persistă, impactul ar putea fi semnificativ, avertizează experții.
„Inflația va fi mai mare decât s-a estimat inițial în buget. BNR este în măsură să spună exact cu cât va crește. Este esențial cât va dura conflictul. Dacă prețurile cresc doar pentru 2-3 săptămâni, impactul asupra inflației va fi limitat. Dacă însă situația se prelungește până în toamnă și prețurile rămân ridicate, vom vedea, cu siguranță, creșteri de câteva puncte procentuale”, a mai explicat consilierul prezidențial, recent, pentru Digi24.
Mizele: PNRR și aderarea la OCDE
Pe termen scurt, miza majoră rămâne implementarea Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR). România mai are de absorbit aproximativ 10 miliarde de euro până în august 2026, iar o criză politică ar putea întârzia reformele și investițiile.
În paralel, țara este aproape de finalizarea procesului de aderare la Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economic (OCDE), un obiectiv strategic care ar consolida credibilitatea economică. România a obținut deja 24 din cele 25 de avize necesare.
Finalizarea procesului de aderare, posibilă până la sfârșitul anului 2026, ar reprezenta unul dintre cele mai importante repere instituționale în cei 36 de ani de integrare economică post-comunistă, potrivit lui Leonardo Badea, prim-viceguvernator al BNR.
