PSD și AUR depun astăzi moțiunea de cenzură împotriva Guvernului Bolojan. UPDATE Oficial, a fost depusă
După zece luni de guvernare și la câteva zile de la ruperea coaliției, Cabinetul condus de Ilie Bolojan se confruntă cu un demers oficial de demitere.
Update 14:40 Moţiunea de cenzură iniţiată de PSD-AUR a fost depusă marţi, 28 aprilie, în Parlament.
Știre inițială
Potrivit surselor Digi24, PSD și AUR vor depune marți, 28 aprilie, după ora 12:00, moțiunea de cenzură la Parlament. Mai mulți economiști, precum și mediul de afaceri și investitorii străini, avertizează că acțiunea va aduce un val de incertitudine economică, cu efecte directe asupra piețelor financiare, cursului valutar și costurilor de finanțare ale statului.
Cele două formațiuni au anunțat că au strâns deja numărul necesar de semnături pentru inițierea demersului (minimum 117), depășind pragul oficial pentru a demonstra existența unei majorități ostile Executivului.
RECOMANDAREA NOASTRĂ
Câți bani ar trebui puși deoparte. Fondul de urgență vs. fondul de siguranță. Expert: Majoritatea românilor nu au o rezervă
Liderul PSD, Sorin Grindeanu, a subliniat că decizia Biroului Permanent Național a fost luată în unanimitate, precizând însă că alianța cu AUR este una punctuală, limitată strict la dărâmarea Guvernului.
„Nu există un acord politic post-moțiune”, a dat asigurări Grindeanu, în urma criticilor privind colaborarea cu partidul condus de George Simion.
Strategia opoziției și reacția premierului
Pentru ca moțiunea să fie adoptată, este nevoie de 233 de voturi. Deși PSD și AUR au împreună doar 220 de parlamentari, inițiatorii susțin că au convins aleși neafiliați și de la alte partide pentru a atinge pragul critic.
Premierul Ilie Bolojan a reacționat prompt la anunțul opoziției, declarând luni seara, 27 aprilie, la Digi24 că „asistăm la formarea unei noi coaliții”. Din tabăra PNL, lideri precum Siegfried Mureșan au susținut că demersul este motivat de „deranjul” provocat de reformele administrative implementate recent de Bolojan.
În paralel, liberalii au exclus varianta unei noi alianțe cu PSD după acest vot, Daniel Fenechiu precizând că, în cazul căderii Guvernului, PNL va intra în opoziție sau va susține organizarea alegerilor anticipate.
Procedura parlamentară stabilește un calendar strict pentru zilele următoare. Mai exact, în cel mult 5 zile de la depunere, textul trebuie citit în plenul reunit al Parlamentului, ulterior vor avea loc la cel puțin 3 zile după prezentare.
Din cauza minivacanței de 1 Mai, este preconizat ca votul final să fie programat pentru ziua de luni sau marți (4-5 mai).
Poziția partidelor și „liniile roșii”
În timp ce Marian Neacșu (PSD) a reiterat că partidul său își dorește în continuare o coaliție cu PNL, USR și UDMR, dar „fără Ilie Bolojan”, restul partidelor își trasează propriile strategii:
- PNL: Încearcă să convingă parlamentari din opoziție să nu voteze moțiunea pentru a păstra Executivul în funcție.
- UDMR: Tanczos Barna a avertizat că există „linii roșii” pentru formațiunea sa în ceea ce privește configurația unui viitor guvern.
- AUR: Reprezentanții partidului, prin vocea lui Petrișor Peiu, au precizat că discuțiile cu PSD s-au limitat la redactarea unui text comun pentru a nu risca fragmentarea voturilor prin două moțiuni separate.
Dacă moțiunea trece, Guvernul Bolojan rămâne interimar, cu puteri limitate, până la numirea unui nou Executiv sau până la declanșarea procedurilor pentru alegeri anticipate, într-un moment în care România are de gestionat jaloane critice în PNRR și o situație economică marcată de instabilitate.
Riscuri în economie și buzunarele românilor
Consiliul Investitorilor Străini (FIC) a avertizat luni, 27 aprilie, că stabilitatea și predictibilitatea sunt esențiale pentru menținerea încrederii investitorilor și pentru protejarea perspectivelor economice ale României, în contextul actualei crize politice.
Potrivit investitorilor, incertitudinea politică prelungită poate avea efecte directe asupra economiei:
- Reducerea fluxului de capital: Întârzieri în proiectele de infrastructură, energie și tehnologie, inclusiv cele cofinanțate prin instrumente UE.
- Volatilitatea pieței: Presiune asupra monedei naționale și creșterea costurilor de împrumut, mai ales în condițiile în care randamentele titlurilor de stat sunt deja ridicate
- Pierderea competitivității: Alte piețe din regiune pot atrage investițiile care ar fi putut ajunge în România, dacă țara nu oferă o direcție economică clară și predictibilă, mai ales într-un moment în care competiția pentru capital în Europa Centrală și de Est se intensifică.
FIC avertizează că investitorii ar putea adopta o abordare de tip „wait and see”, amânând decizii importante, ceea ce ar afecta fluxurile de investiții străine directe, estimate la 6–7 miliarde de euro anual în ultimii ani.
Dar primele efecte ale incertitudinii politice sunt deja vizibile în piețe. Economistul Adrian Negrescu a declarat luni, 27 aprilie, la Digi24, că lipsa de predictibilitate afectează deja, în mod direct, economia.
„Această lipsă de predictibilitate, din punct de vedere decizional, afectează deja economia. Săptămâna trecută, pe Bursa de Valori București s-au pierdut aproape 3 miliarde de euro. Și acolo sunt și banii noștri din fondurile de pensii private, Pilonul II”, a explicat economistul.
Potrivit acestuia, investitorii reacționează rapid la instabilitatea politică, retrăgându-se din piață pe fondul incertitudinilor legate de viitorul guvern și de politicile fiscale.
Un alt risc major este presiunea asupra cursului de schimb. Deși leul este menținut relativ stabil, în jurul valorii de 5,09 lei pentru un euro, economistul avertizează că această stabilitate ar putea fi dificil de susținut pe termen lung.
„Nu înseamnă că în perioada următoare nu vom asista la o depreciere controlată a cursului, pentru că e aproape imposibil în condițiile astea de instabilitate politică să menții cursul la 5,09 pe o perioadă foarte lungă de timp. Să nu uităm că luna trecută Banca Națională a investit aproape un miliard de euro în a menține cursul stabil.
Altfel spus, s-ar putea să pierdem pe toate părțile, inclusiv din perspectiva prețului, pentru că noi importăm foarte mult mâncare, produse nealimentare, haine, îmbrăcăminte electronice, toate cu euro. Iar dacă euro crește, din păcate cu toții vom plăti prețuri mai mari”, a mai menționat Negrescu.
Totodată, Confederația Patronală Concordia a publicat marți, 28 aprilie, o analiză care arată că incertitudinea politică are un „cost economic direct și măsurabil”, resimțit deja în dobânzi și cursul de schimb. Conform Concordia, România plătește deja o penalizare zilnică pentru situația politică. Dobânzile la care se împrumută statul au sărit brusc de la 6,4% (nivelul din februarie) la 7,31%. Pentru populație, acest lucru s-ar putea traduce printr-o creștere a ratelor la credite cu până la 10%, diminuând veniturile disponibile și punând presiune pe consum.
Miza PNRR: Scenariile de criză pentru investițiile strategice
Totodată, Concordia subliniază că riscul de a pierde fondurile europene rămâne critic:
- Scenariul optimist: Pierderea a 30% din sumele Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) pentru 2026 (3,5 mld. euro). Dacă Guvernul decide să compenseze acești bani din bugetul propriu pentru a nu opri proiectele, deficitul va urca la 6,9%.
- Scenariul negativ: Pierderea a 50% din fonduri (5,7 mld. euro). Fără compensare bugetară, creșterea economică scade cu 0,4%, iar deficitul atinge 7,2%, prag ce pune în pericol ratingul de țară.
- Scenariul critic: Ratarea reformelor și pierderea a 8 mld. euro. În acest caz extrem, deficitul ar ajunge la 7,8% din Produsul Intern Brut (PIB), existând o probabilitate ridicată de retrogradare a României la statutul de „junk” (nerecomandat investițiilor).
Riscul majorării taxelor și amenințarea celor 100 de miliarde
Pe termen lung, miza este stabilitatea fiscală. Concordia avertizează că, dacă această criză compromite reducerea deficitului, cheltuielile suplimentare cu dobânzile ar putea totaliza 100 de miliarde de lei în următorii cinci ani.
Pentru a acoperi aceste „găuri”, România ar putea fi obligată să crească TVA cu încă 3 puncte procentuale sau să majoreze toate celelalte impozite, o perspectivă pe care mediul privat o consideră insuportabilă.
