Radiografia statului român: Aproape 200.000 de angajați au mai multe contracte de muncă decât numărul de persoane înregistrate
Guvernul României, sub conducerea interimară a premierului Ilie Bolojan, a publicat vineri, 8 mai, o analiză exhaustivă a administrației publice centrale și locale, documentul evidențiind un sistem supradimensionat, marcat de discrepanțe majore între instituții și o povară a cheltuielilor de personal în creștere constantă.
Raportul, elaborat în cursul anului 2025 pe baza datelor oficiale din 2024, constituie o radiografie de ansamblu a statului român, incluzând administrația locală, centrală și companiile de stat, cu scopul declarat de a transparentiza gestionarea resurselor publice.
Dimensiunea aparatului de stat și discrepanțele informaționale
Raportul indică faptul că statul nu deține o imagine coerentă asupra numărului real de angajați, sursele oficiale precum Ministerul Finanțelor, ITM (Inspecția Muncii și ANFP (Agenția Națională a Funcționarilor Publici) oferind date care nu se corelează.
Această lipsă de acuratețe este atribuită formelor contractuale multiple și erorilor de raportare manuală la nivel local.
RECOMANDAREA NOASTRĂ
GHID Baterii pentru prosumatori, cu bani de la stat. Finanțare de până la 15.000 de lei. Cine poate beneficia și care sunt condițiile
O constatare a raportului este existența a 199.000 de persoane care dețin două sau mai multe contracte de muncă. Dintre acestea, 38.610 persoane au cel puțin două contracte cu normă întreagă înregistrate simultan.
De asemenea, există 104.171 de persoane ale căror contracte de muncă sunt încheiate exclusiv în cadrul unor instituții sau companii de stat.
Fragmentarea este atât de pronunțată încât contractele de mandat nu sunt centralizate în nicio bază de date unică, ceea ce face imposibilă obținerea unei imagini de ansamblu corecte asupra aparatului administrativ.
Din cele 1.511.900 de posturi aprobate în instituțiile publice, 1.287.381 sunt ocupate, în timp ce 224.519 rămân vacante.
Deși aparatul este vast, funcționarii publici reprezintă doar 11% din total, restul fiind constituit din alte categorii de personal.
Această structură a dus la depășirea mediei europene în ceea ce privește ponderea angajaților la stat din totalul angajaților, o evoluție contrară situației din anul 2000.
Povara bugetară și performanța companiilor de stat
Cheltuielile de personal au devenit o presiune majoră asupra bugetului, atingând 164,6 miliarde lei în 2024, ceea ce reprezintă 9,3% din Produsul Intern Brut (PIB), față de 8,3% în 2023.
Aceste costuri echivalează cu 21,5% din totalul cheltuielilor instituțiilor publice, într-un an în care deficitul bugetar a ajuns la 8,65% din PIB.
În sectorul companiilor de stat, riscurile de transparență sunt ridicate, având în vedere că 314 companii din cele 1.421 active nu au raportat date financiare.
Un grup de 43 de companii subvenționate, deși înregistrează pierderi, cumulează cheltuieli de personal de 5,4 miliarde lei.
Cele mai mari pierderi financiare au fost raportate de CFR cu 417 milioane lei, Electrocentrale Craiova cu 400 milioane lei, UNIFARM cu 354 milioane lei, CFR Marfă cu 320 milioane lei și Metrorex cu 181 milioane lei.
Provocările demografice și situația administrației locale
Administrația se confruntă cu un fenomen de îmbătrânire a personalului, 55% dintre angajați având vârste cuprinse între 45 și 59 de ani. Raportul estimează că între 50% și 60% din personalul actual se va pensiona în următorii 15 ani, situație care, deși tensionată, este văzută ca o oportunitate pentru o restructurare naturală a sistemului public.
Din punct de vedere al structurii de gen, femeile domină numeric sectorul, ocupând 68% din posturile de funcționari publici și majoritatea funcțiilor de conducere din această categorie.
La nivel local, raportul descrie o dependență de transferurile de la bugetul central, comunele sărace generând sub 20% din bugetul lor prin venituri proprii.
Gradul de colectare a impozitelor pe proprietate variază extrem, de la 100% în unele zone la sub 5% în localități precum Grajduri sau Slobozia Bradului.
În plus, la nivelul comunelor, jumătate din posturile ocupate sunt dedicate asistenței sociale, nu administrației propriu-zise.
Infrastructura și gestionarea fondurilor europene
Accesarea fondurilor europene și a Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR) indică o performanță inegală, peste 90% dintre Consiliile Județene neavând niciun contract PNRR semnat până în 2025.
Județele performante identificate sunt Tulcea, Bistrița-Năsăud, Bihor și Mehedinți, în timp ce Timiș, Teleorman, Mureș, Harghita și Bacău au raportat rezultate slabe.
Deficitele de infrastructură rămân persistente în zone largi din Moldova, Oltenia și sudul Munteniei, unde sub 40% din populație este conectată la canalizare, existând comune fără acces la apă curentă sau proiecte europene contractate.
Guvernul a precizat că datele au o acuratețe de 95% din cauza fragmentării bazelor de date actuale, concluzionând că digitalizarea rămâne singura soluție pentru o administrare corectă și transparentă a statului.
