Raport: Peste 21% dintre gospodăriile din România ajung sub pragul sărăciei după plata facturilor la energie
Aproximativ una din cinci gospodării din România ajunge sub pragul de sărăcie după plata facturilor la energie, potrivit raportului anual publicat de Observatorul Român al Sărăciei Energetice (ORSE). Analiza arată că 21,1% dintre gospodării se confruntă cu această situație, ceea ce confirmă că sărăcia energetică rămâne o problemă majoră la nivel național.
Raportul pentru 2025 analizează evoluția fenomenului în perioada 2020-2024 și se bazează pe date din Ancheta Bugetelor de Familie realizată de Institutul Național de Statistică. Concluziile evidențiază impactul semnificativ al costurilor energetice asupra nivelului de trai, într-un context în care piețele internaționale de energie rămân volatile.
Potrivit raportului, sărăcia energetică este determinată de o combinație de factori, printre care veniturile reduse, eficiența energetică scăzută a locuințelor și accesul limitat la tehnologii moderne de încălzire sau alimentare cu energie.
„Sărăcia energetică este un fenomen complex, care nu poate fi descris printr-un singur indicator. Pentru a înțelege cu adevărat dimensiunea problemei trebuie să analizăm simultan date despre venituri, mediul de rezidență, costuri energetice și caracteristicile locuințelor”, a declarat Anca Sinea, coordonator al Observatorului Român al Sărăciei Energetice.
RECOMANDAREA NOASTRĂ
Bugetul de investiţii al României va fi mai mic anul viitor. Premierul interimar explică motivul
Raportul arată că vulnerabilitatea energetică este distribuită inegal între regiuni, tipuri de locuințe și medii de rezidență, ceea ce face necesară o abordare mai complexă a politicilor publice.
Gospodăriile cu cele mai mici venituri, afectate cel mai grav
Situația este deosebit de dificilă pentru gospodăriile cu cele mai mici venituri. Potrivit indicatorului european LIHC (low income, high cost - venituri mici, costuri mari), adaptat de ORSE pentru contextul național, toate gospodăriile din prima decilă de venit ajung sub pragul de sărăcie după plata facturilor la energie.
În cazul gospodăriilor din a doua decilă de venit, proporția ajunge la 72%. Comparativ, media la nivel național este de 21,1%.
Raportul evidențiază și un fenomen grav de subconsum energetic. Aproape 44% dintre gospodăriile din prima decilă de venit reduc consumul de energie sub nivelul adecvat nevoilor, ceea ce indică o formă severă de vulnerabilitate energetică.
Diferențe regionale puternice
Analiza arată diferențe regionale importante. Cea mai afectată regiune este Nord-Est, unde aproximativ 32% dintre gospodării ajung sub pragul de sărăcie materială după plata energiei.
În aceeași regiune, aproximativ 26% dintre gospodării își reduc consumul energetic sub nivelul necesar, cel mai ridicat procent din țară.
La polul opus se află regiunea București-Ilfov, unde doar 6% dintre gospodării ajung sub pragul de sărăcie după plata facturilor la energie, iar 7% practică subconsumul energetic.
Mediul rural, cel mai expus fenomenului
Raportul arată că sărăcia energetică afectează în mod disproporționat mediul rural. Aproximativ 75% dintre gospodăriile care consumă energie sub nivelul minim necesar se află în zone rurale.
Aceeași proporție, 75%, se regăsește și în cazul gospodăriilor care ajung sub pragul sărăciei după plata facturilor energetice. Diferențele sunt explicate prin veniturile mai reduse, eficiența energetică scăzută a locuințelor și accesul limitat la infrastructură energetică modernă.
În același timp, presiunea costurilor energetice este resimțită și în mediul urban. Aproximativ 52% dintre gospodăriile care alocă peste 10% din buget pentru energie sunt situate în orașe.
Locuințele individuale, mai vulnerabile decât apartamentele
Tipul de locuință joacă un rol important în expunerea la sărăcia energetică. În România, aproximativ 60% dintre gospodării locuiesc în case unifamiliale, majoritatea în mediul rural.
Datele raportului arată că 87% dintre gospodăriile care ajung sub pragul sărăciei după plata energiei locuiesc în case, iar doar 13% în apartamente.
De asemenea, 83% dintre gospodăriile care reduc consumul energetic sub nivelul minim necesar trăiesc în locuințe individuale. Cele mai afectate sunt locuințele din lemn și paiantă, unde ratele de subconsum energetic ajung la 36% și, respectiv, 30%.
Raportul evidențiază și rolul important al buteliilor de gaz pentru gătit, utilizate de aproximativ 43% dintre gospodăriile din România, în special în zonele fără acces la rețele de gaz natural.
Includerea costurilor cu buteliile în analiza cheltuielilor energetice modifică semnificativ rezultatele. Dacă aceste cheltuieli sunt luate în calcul, proporția gospodăriilor care cheltuiesc peste 10% din venit pentru energie crește la 32,3%, comparativ cu 25,5% în varianta în care aceste costuri nu sunt incluse.
În același timp, proporția gospodăriilor care ajung sub pragul sărăciei după plata energiei urcă la 22,4%.
Experții cer politici structurale pe termen lung
Potrivit experților ORSE, combaterea sărăciei energetice nu poate fi realizată doar prin măsuri temporare asupra facturilor.
„Combaterea sărăciei energetice necesită politici structurale, investiții în eficiența energetică a locuințelor, acces la tehnologii moderne și soluții energetice adaptate comunităților locale”, a declarat George Jiglău, coordonator ORSE.
Raportul recomandă dezvoltarea unui sistem național integrat de date privind sărăcia energetică, consolidarea cooperării instituționale și extinderea instrumentelor de sprijin, precum cardul de energie.
Experții subliniază că politicile publice trebuie să abordeze atât cauzele structurale ale vulnerabilității energetice, cât și situațiile de criză generate de evoluțiile pieței energetice. Contextul actual, marcat de noi tensiuni geopolitice și de volatilitatea prețurilor la energie, arată cât de rapid pot deveni vulnerabile gospodăriile în fața unor șocuri externe.
