Ratingul României, din nou sub evaluare. Moody’s anunță vineri decizia. Experții cer reforme structurale
România așteaptă vineri, 7 august, o nouă evaluare a ratingului suveran, de această dată din partea agenției Moody’s, după ce Fitch a decis, la finalul săptămânii trecute, să mențină calificativul țării la BBB-, cu perspectivă negativă. Președintele Consiliului Fiscal, Daniel Dăianu, a declarat joi, la Digi24, că decizia Fitch ar putea conta în evaluarea Moody’s, având în vedere că agențiile analizează aceleași date privind situația fiscal-bugetară a României.
„Fitch a dat o notă corectă și a creat un precedent”, a spus Dăianu.
O retrogradare ar fi fost nedreaptă
Președintele Consiliului Fiscal a susținut că o retrogradare a României de către Fitch ar fi fost nedreaptă, în condițiile în care Guvernul a adoptat măsuri de corecție fiscală pentru reducerea deficitului bugetar.
„Ratingul Fitch l-am considerat corect, mă refer la menținere, pentru că ar fi fost o nedreptate pentru cetățeni care au suferit și pentru mediul de afaceri care a suferit să asistăm la o retrogradare”, a declarat Dăianu.
El a arătat că România ar putea încheia anul 2026 cu un deficit în jur de 6% din PIB, dacă nu apar derapaje majore, după o corecție fiscal-bugetară pe care o consideră una de amploare la nivelul Uniunii Europene.
Dăianu a precizat însă că avertismentele agențiilor de rating sunt legate și de instabilitatea politică și de capacitatea României de a forma guverne care să își asume reforme.
„Avertismentul celor de la Fitch își are originea în spectacolul acesta politic, pentru că, pe bună dreptate, ei își pun întrebarea - este valabil și pentru judecata pe care o va face Moody's - România este capabilă să formeze guverne, ca să-și asume responsabilități? (...)”, a transmis economistul, la Digi24.
Miza pentru 2027: deficitul și reformele
Potrivit lui Daniel Dăianu, după 2026, România trebuie să continue reducerea deficitului, chiar dacă ritmul ajustării ar putea fi mai mic decât în acest an. El a afirmat că, dacă România va avea un guvern cu puteri depline și o direcție clară, deficitul ar putea respecta angajamentul față de Comisia Europeană, adică 5,7% din PIB, sau chiar să coboare sub acest nivel.
„Sunt voci care spun ce facem după 2026 și e o întrebare legitimă. Nu ne vom bloca în 2026, dar este puțin probabil să avem o scădere a deficitului 2027 de anvergura celei din 2026. Este foarte greu, dar dacă vom fi oameni serioși, adică dacă vom avea un guvern care, având puteri depline, știe ce să facă, atunci putem să avem un deficit care să respecte angajamentul cu Comisia Europeană, adică un deficit de 5,7% din PIB și chiar să meargă sub 5,7% din PIB, dar trebuie să facem reforme”, a subliniat președintele Consiliului Fiscal.
Dăianu a mai spus că măsurile fiscal-bugetare adoptate de Guvernul Bolojan au evitat retrogradarea României în categoria nerecomandată investițiilor. „Guvernul Bolojan a ales răul mai mic, dar care din perspectivă macroeconomică a salvat România. Eu vă asigur că dacă nu ar fi fost adoptate acele măsuri, noi am fi fost retrogradați”, a declarat acesta.
Comunicatul Moody’s ar putea fi foarte dur
La rândul său, Adrian Mitroi, profesor de finanțe comportamentale, a avertizat într-o intervenție la Digi24 că miza evaluării Moody’s nu se limitează doar la menținerea ratingului, ci și la mesajul care va însoți decizia agenției.
Mitroi spune că instabilitatea politică și suprapunerea crizelor riscă să se reflecte direct în rating, în costurile de finanțare ale statului și în dobânzi. În opinia sa, singura soluție care poate convinge agențiile de rating și finanțatorii deficitului este o ajustare structurală semnificativă a cheltuielilor statului.
„Trebuie să reducem cheltuielile structurale, de la anvelopa salarială până la organizarea teritorial-administrativă. Lucrurile acestea sunt grele și trebuie făcute de guvern”, a spus Mitroi.
Profesorul avertizează că, inclusiv în scenariul în care Moody’s nu retrogradează România, comunicatul agenției ar putea impune un parcurs foarte strict pentru următoarele luni.
„Chiar dacă ne va mai păsui încă șase luni, comunicatul va fi atât de dur și de contundent încât va impune un parcurs. Dacă nu, este foarte clar că în șase luni ne îndreptăm către un downgrade”, a afirmat acesta.
Potrivit lui Mitroi, o retrogradare ar putea crește cu 2-3 puncte procentuale costul general de finanțare al statului. El avertizează că, dacă Moody’s ar coborî ratingul României, există riscul ca și S&P să adopte o decizie similară la următoarea evaluare, ceea ce ar putea scoate România din zona indicilor investiționali globali.
Nazare: Fitch ne-a dat o fereastră de timp, nu un răgaz
Ministrul interimar al Finanțelor, Alexandru Nazare, a transmis marți că următoarea evaluare importantă pentru România este cea a Moody’s. Potrivit acestuia, menținerea calificativului de investiții de către Fitch a oferit României „o fereastră de timp”, care trebuie folosită pentru construirea unui plan fiscal-bugetar credibil pentru 2027 și anii următori.
„Prin menținerea calificativului de investiții acordat de Fitch am câștigat o fereastră de timp. Acesta nu este un răgaz de respiro, ci trebuie valorificat printr-un plan fiscal-bugetar credibil pentru 2027 și pentru anii următori, bazat pe măsuri predictibile, disciplină și continuitate”, a scris oficialul, pe Facebook.
Ministrul a arătat că agențiile de rating urmăresc două elemente esențiale: stabilitatea politică și credibilitatea bugetară.
„Primul este stabilitatea politică, care asigură credibilitatea strategiei economice. Investitorii și agențiile de rating au nevoie de certitudinea că reformele asumate vor fi implementate consecvent, indiferent de presiunea momentului.
Al doilea este credibilitatea bugetară. Aceasta nu se câștigă printr-o țintă de deficit anunțată la începutul anului. Se construiește și se apără în fiecare lună, prin execuție bugetară riguroasă, respectarea angajamentelor și rezultate măsurabile.”
Fitch a menținut România la BBB-, cu perspectivă negativă
Agenția Fitch Ratings a decis, pe 31 iulie, să mențină ratingul României la BBB-, cu perspectivă negativă, același nivel ca la evaluarea precedentă din 13 februarie 2026. Prin această decizie, România a evitat pentru moment retrogradarea în categoria „junk”, adică zona statelor nerecomandate investițiilor.
În prezent, calificativul BBB- arată că România își poate onora obligațiile financiare, dar rămâne vulnerabilă la eventuale șocuri economice și politice.
Ce ar însemna o retrogradare în categoria „junk”
O eventuală retrogradare ar putea avea efecte importante asupra economiei. Printre acestea se numără retragerea unei părți dintre investitorii instituționali, reducerea investițiilor străine directe, presiuni suplimentare asupra cursului de schimb și costuri mai ridicate pentru împrumuturile statului și ale companiilor.
De asemenea, o retrogradare ar putea duce la dobânzi mai mari pe piețele financiare, într-un moment în care România are nevoie de finanțare pentru acoperirea deficitului bugetar și refinanțarea datoriei publice.