Retrogradarea la junk ar putea împinge România în recesiune. Specialist: „Nu trebuie lăsată țara de izbeliște”
România discută în această săptămână cu agențiile de rating, într-un moment în care execuția bugetară arată mai bine decât anul trecut, dar blocajul politic și întârzierile din PNRR pot cântări greu în evaluarea investitorilor. Fitch va publica pe 31 iulie o nouă decizie privind ratingul suveran, în condițiile în care țara noastră se află deja pe ultima treaptă recomandată investițiilor. Președintele Consiliului Fiscal Daniel Dăianu avertizează că România ar putea intra în recesiune dacă pierde statutul de țară recomandată investițiilor și spune că „nu trebuie să fie lăsată țara de izbeliște pentru orgolii personale sau de partid”.
Țara se află în prezent pe ultima treaptă recomandată investițiilor la cele trei mari agenții de rating, Fitch, S&P și Moody’s. O eventuală retrogradare sub acest prag ar trimite România în categoria „junk”, considerată nerecomandată investițiilor.
Un astfel de scenariu ar putea duce la creșterea costurilor de împrumut ale statului, reducerea interesului unor investitori instituționali pentru titlurile românești și transmiterea presiunii mai departe în economie, prin dobânzi mai mari pentru companii, bănci și populație
Acum, evaluarea Fitch vine într-un moment complicat pentru România, care funcționează sub o formulă de interimat condusă de Ilie Bolojan. Lipsa unui guvern cu mandat deplin reduce predictibilitatea politicilor fiscale și bugetare, dar agențiile de rating urmăresc capacitatea statului de a continua consolidarea fiscală și de a menține accesul la fondurile europene.
RECOMANDAREA NOASTRĂ
Pensionarii continuă să ceară restituirea CASS. Casa de Pensii explică de ce solicitările nu au efect
Banii europeni sunt o componentă importantă în buget
Dăianu a declarat marți, 14 iulie, la Digi24 că una dintre marile probleme ale României este legată de blocajul politic și de capacitatea statului de a accesa fondurile europene, în special banii din PNRR.
„România are o problemă foarte mare a cărei rezolvare depinde de ce se va întâmpla cu acest impas politic. Problematica PNRR-ului, a banilor europeni… este o mare problemă, fiindcă bugetul României are între variabile absorbția fondurilor europene. Banii europeni sunt o componentă importantă în construcția bugetului public. Banii europeni ajută și finanțarea deficitului de cont curent”, a spus Daniel Dăianu.
Fondurile europene sunt urmărite atent de agențiile de rating, pentru că susțin investițiile publice și pot reduce presiunea pe finanțarea internă a deficitului. Întârzierile în îndeplinirea reformelor și jaloanelor asumate prin PNRR pot afecta fluxurile de finanțare și credibilitatea programului fiscal-bugetar.
Legea salarizării, jalon important în PNRR
Unul dintre dosarele importante este noua lege a salarizării, jalon asumat prin PNRR. Dăianu a criticat blocajul politic din jurul proiectului și a spus că documentul este discutat de ani de zile.
Amintim că reprezentanții mai multor sindicate au anunțat că vor începe dezbateri în Parlament asupra unei variante alternative a legii salarizării, după ce PSD a transmis că ar putea să nu voteze legea în forma propusă de Guvern.
„Această lege a salarizării a stat la dospit, a fost frământată de ani de zile. Acest proiect este judecat de ani de zile, întors pe toate fețele”, a spus președintele Consiliului Fiscal.
În opinia sa, o soluție ar putea fi formarea unui guvern de „armistițiu”, condus de un independent sau de o persoană tehnică, cu miniștri care cunosc dosarele aflate în lucru.
„O rezolvare rezonabilă, în condițiile date, ar fi ceea ce s-a propus: un guvern de armistițiu, care să fie condus de un independent, mai mult sau mai puțin tehnician, și care să aibă în componență oameni care cunosc dosarele de la ministere”, a spus Dăianu.
Vezi și Protest la ANAF împotriva legii salarizării. Care sunt nemulțumirile
Execuția bugetară ajută România
România a primit, între timp, un semnal pozitiv din execuția bugetară. Potrivit Ministerului Finanțelor, deficitul bugetar a coborât la 1,75% din PIB după primele cinci luni din 2026, față de 3,35% din PIB în aceeași perioadă a anului trecut.
Execuția bugetului general consolidat la 31 mai s-a încheiat cu un deficit de 35,94 miliarde lei, comparativ cu 64,23 miliarde lei în primele cinci luni din 2025.
Veniturile totale ale statului au ajuns la 279,49 miliarde de lei, în creștere cu 9,2% față de aceeași perioadă din 2025, susținute în principal de încasările din TVA, impozitul pe salarii și venit și taxele pe proprietate.
În același timp, cheltuielile totale au însumat 315,43 miliarde de lei, în scădere nominală cu 1,5%, iar ca pondere în PIB s-au redus de la 16,7% la 15,3%.
„Ce pledează pentru România,, pentru a nu suferi o retrogradare, este execuția bugetară pe primele cinci luni. Este bună, cu un deficit aproape înjumătățit, și faptul că dispute politice, căderi de guvern se întâmplă. În democrație există așa ceva. Necazul este atunci când ai un blocaj (...) și, mai mult, când un asemenea blocaj poate anula din resursele financiare de care România are nevoie”, a spus Dăianu.
Ce ar însemna o retrogradare
O retrogradare a ratingului ar însemna costuri mai mari de împrumut pentru România pe piețele externe.
În practică, statul ar plăti dobânzi mai ridicate pentru finanțarea deficitului și pentru refinanțarea datoriei publice. Efectul s-ar putea transmite apoi în economie, prin costuri mai mari de finanțare pentru companii și bănci.
O intrare în categoria „junk” ar putea determina și retragerea unor investitori instituționali care, prin regulile interne, nu pot deține obligațiuni ale statelor aflate sub pragul recomandat investițiilor.
Daniel Dăianu avertizează că un astfel de scenariu ar putea împinge economia în recesiune.
„Dacă România ar ajunge în situația de risc suveran retrogradat la junk, ar crește costurile la împrumuturi. Vom avea o recesiune. Eu văd o recesiune nu adâncă, dar ea ar putea să ne afecteze pe toți mai mult, pentru că avem nevoie de acești bani. Starea de spirit va fi mai rea. Populația este foarte nervoasă”, a spus președintele Consiliului Fiscal.
În final, acesta a făcut apel la responsabilitate politică. „Să facă un guvern de armistițiu, iar un guvern de armistițiu să organizeze și alegerile anticipate. Dar nu trebuie să fie lăsată țara de izbeliște pentru orgolii personale, orgolii de partid”, a spus Daniel Dăianu.
Te-ar putea interesa și România, la un pas de categoria „junk”. Ce spun economiștii despre riscul retrogradării ratingului
