ROBOR, apărat de BNR: „Este absurd să ne întrebăm de ce a crescut”. Inflația și politica monetară, motivele invocate
Indicele ROBOR a evoluat în ultimii 30 de ani în jurul ratei-cheie stabilite de Banca Națională a României (BNR), iar creșterile din ultimii ani au fost determinate de contextul macroeconomic și de lupta împotriva inflației, nu de eventuale manipulări ale pieței, a declarat Cristian Popa, membru al Consiliului de Administrație al BNR, în cadrul unei conferințe de specialitate.
Oficialul băncii centrale a intervenit în contextul dezbaterilor generate de investigația Consiliului Concurenței privind modul de formare a ROBOR.
Cristian Popa a explicat că evoluția ROBOR trebuie analizată în relație cu inflația, lichiditatea din piață și politica monetară aplicată atât în România, cât și la nivel internațional.
„Indicele ROBOR s-a situat în ultimii 30 de ani în jurul ratei-cheie, fluctuând în interiorul coridorului dintre facilitatea de depozit și cea de credit. Când ne uităm la ROBOR trebuie să-l corelăm cu evoluția din economie și cu contextul macroeconomic”, a declarat acesta.
RECOMANDAREA NOASTRĂ
Situația carburanţilor, explicată de premierul interimar: Nu avem cum să controlăm scumpirea, nu este doar la noi
El a subliniat că perioada 2021-2022, marcată de accelerarea inflației, a adus majorări sincronizate ale dobânzilor în întreaga regiune și la marile bănci centrale din lume.
„Nu doar în România au crescut dobânzile, ci și în Cehia, Ungaria, Polonia. Dacă ne uităm la FED și BCE, peste tot dobânzile de piață au crescut. Nu cred că au manipulat bancherii centrali dobânzile”, a afirmat Popa.
„ROBOR a crescut pentru că BNR a crescut dobânda-cheie”
Reprezentantul BNR a susținut că majorarea ROBOR a fost consecința directă a politicii monetare adoptate pentru combaterea inflației.
„ROBOR-ul a crescut în mare parte pentru că Banca Națională a crescut dobânda-cheie în lupta cu inflația. Avem un mandat de stabilitate a prețurilor. Toate băncile centrale au crescut dobânzile răspunzând la presiuni inflaționiste”, a spus oficialul.
Acesta a avertizat că punerea sub semnul întrebării a modului în care BNR își exercită atribuțiile poate afecta independența instituției.
„Aceasta este o superputere a băncii centrale, să stabilească dobânzile, pentru că doar așa putem contribui la stabilitatea prețurilor”, a adăugat Popa.
Cum explică BNR mecanismul ROBOR
Oficialul BNR a insistat că ROBOR este calculat „în mod transparent”, pe baza cotațiilor transmise zilnic de zece instituții contributoare.
Pentru a explica mecanismul, Cristian Popa a comparat piața monetară cu piața bursieră și chiar cu o piață agroalimentară.
„E fix ca pe bursă. Sunt cumpărători, sunt vânzători, există cotații. Sau, dacă mergem în piață să vindem cartofi, este normal să ne uităm la prețurile de la celelalte tarabe. Asta nu înseamnă că stabilești prețurile împreună”, a explicat el.
Potrivit reprezentantului BNR, simplul fapt că băncile urmăresc cotațiile din piață nu reprezintă o dovadă a unor practici anticoncurențiale.
BNR avertizează asupra unui „regres” al pieței financiare
Cristian Popa a afirmat că renunțarea la indicii de piață sau limitarea transparenței ar reprezenta „un regres fantastic” pentru sistemul financiar românesc.
„E ca și cum ai spune: avem bursă, dar nu avem indice BET. Nu știm ce face piața”, a declarat acesta.
Oficialul BNR a insistat că independența băncii centrale și stabilitatea financiară trebuie protejate, în special într-un context economic volatil.
Declarațiile oficialului BNR vin după ce, în aprilie, președintele Consiliului Concurenței, Bogdan Chirițoiu, a afirmat că investigația privind ROBOR vizează comportamentul băncilor și nu cadrul de reglementare stabilit de BNR.
Acesta avertiza atunci că eventualele sancțiuni ar putea fi „substanțiale”, având în vedere dimensiunea companiilor implicate și importanța sectorului bancar.
