România consumă mai mult decât produce. Oficial BNR: Modelul de creștere bazat pe consum își arată limitele
Persistența dezechilibrelor externe crește dependența României de capitalul străin și afectează sustenabilitatea financiară, avertizează Cosmin Marinescu, economist, profesor ASE și viceguvernator al Băncii Naționale a României (BNR), într-un articol publicat marți, 4 august, pe blogul său. Acesta arată că dezechilibrele externe ale României au cauze structurale: cererea internă depășește producția locală, ceea ce înseamnă că economia consumă mai mult decât produce, iar exporturile nu țin pasul cu importurile.
„Persistența dezechilibrelor externe crește dependența de fluxurile străine de capital și afectează sustenabilitatea financiară. În privința României, dezechilibrele externe au cauze de ordin structural: cererea depășește producția internă, deci consumăm mai mult decât producem, iar exporturile rămân în urmă față de ritmul importurilor.
Reducerea sustenabilă a dezechilibrelor externe nu se poate obține doar prin câștiguri de preț și productivitate, ci și prin lărgirea bazei firmelor exportatoare și diversificarea geografică a piețelor. În noua configurație a comerțului global, instrumentele de diplomație comercială devin esențiale pentru facilitarea exporturilor și accesul la noi piețe”, afirmă Marinescu.
Deficitul de cont curent ar putea rămâne peste 7% din PIB în 2026
Potrivit oficialului BNR, într-o economie cu un conținut ridicat de importuri, stimularea puternică a cererii interne poate accentua rapid deficitele externe. În 2024, pe fondul unei politici bugetare puternic expansioniste, deficitele gemene, adică deficitul bugetar și deficitul de cont curent, au înregistrat creșteri severe.
RECOMANDAREA NOASTRĂ
70% din păcănele au dispărut. Pierderile din economie trec de un miliard de euro
Marinescu notează că procesul de consolidare a finanțelor publice, început în 2025, a contribuit la ajustarea importantă a deficitului bugetar, vizibilă în datele execuției bugetare pentru primul semestru al anului curent.
„Cu toate acestea, în planul dezechilibrelor externe, ajustarea bugetară nu a fost însoțită, cel puțin deocamdată, de o corecție pe măsură a deficitului de cont curent, care ar putea rămâne la peste 7% din PIB și în anul 2026”, adaugă acestea.
Exporturile trebuie diversificate, iar producția națională susținută
Cosmin Marinescu susține că reducerea durabilă a dezechilibrelor externe nu poate fi obținută doar prin câștiguri de preț și productivitate. Este nevoie și de extinderea bazei firmelor exportatoare și de diversificarea geografică a piețelor.
În noua configurație a comerțului global, instrumentele de diplomație comercială devin esențiale pentru facilitarea exporturilor și accesul firmelor românești la noi piețe.
Acesta invocă și concluziile celui mai recent raport FMI privind sectorul extern, potrivit cărora dezechilibrele externe persistente nu pot fi corectate sustenabil prin comprimarea conjuncturală a importurilor sau prin măsuri comerciale.
„De aceea sunt necesare politici economice care susțin producția națională și competitivitatea exporturilor. Este esențială diversificarea geografică a exporturilor mai ales în condițiile actuale de reconfigurare strategică a comerțului global, care ar putea crește dependența de importuri, în special de importurile energetice”, explică specialistul.
România exportă cereale, dar importă alimente procesate
Un exemplu relevant privind competitivitatea exporturilor este sectorul agroalimentar. România se află printre principalii exportatori de cereale din Uniunea Europeană.
În perioada iulie 2025 - mai 2026, volumele exportate au depășit 10,3 milioane de tone, cu doar 2 milioane de tone sub nivelul Franței și dublu față de Germania sau Polonia. În grupa cerealelor, România a avut un surplus mediu de 0,8% din PIB în ultimii cinci ani.
Această performanță ascunde însă vulnerabilități structurale, avertizează Marinescu.
„Exportăm preponderent materii prime agricole, dar importăm produse alimentare procesate, a căror valoare adăugată este mult mai ridicată. În cazul alimentelor procesate, deficitul comercial a fost de aproximativ 1,8% din PIB, de peste două ori mai mare decât surplusul obținut la cereale în medie, în perioada 2021-2025. Așadar, nu contează doar volumul exporturilor, ci și calitatea acestora, prin poziția economiei în lanțurile de producție și de valoare.”
Modelul de creștere bazat pe consum își arată limitele
Viceguvernatorul BNR arată că dezechilibrele externe evidențiază limitele modelului de creștere bazat pe consum, în care cererea internă avansează mai rapid decât capacitatea economiei de a genera ofertă competitivă.
„Când mare parte din cererea internă este satisfăcută din importuri, consecința este cât se poate de directă: importurile românești generează producție și locuri de muncă în străinătate, iar dependența de finanțarea externă se accentuează, cu riscurile aferente.
Fluxurile externe bazate preponderent pe instrumente de capital pot atenua riscurile asociate dezechilibrelor externe, dar nu pot înlătura cauzele structurale ale acestora. Reducerea durabilă a vulnerabilităților externe necesită politici axate pe susținerea producției naționale, precum și o mai bună integrare în lanțurile de valoare globale și europene, astfel încât exporturile românești să devină cât mai competitive și reziliente”, a mai explicat Marinescu.
Creșterea exporturilor depinde însă și de accesul firmelor la piețele externe atractive și de diversificarea geografică a destinațiilor de export, conchide oficialul BNR. „În acest sens, diplomația comercială pe calea politicii externe este un vector important de competitivitate.”
Te-ar putea interesa și BNR explică rolul numerarului și riscurile generate de AI: „Stabilitatea sistemului bancar românesc este un fapt dovedit”
