România încearcă să recupereze 231 de milioane de euro din PNRR: decizia Comisiei Europene, așteptată până la final de martie
România încearcă să deblocheze aproximativ 231 de milioane de euro din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), în urma unei dispute tehnice și juridice cu Comisia Europeană legate de reforma pensiilor magistraților. Jalonul trebuia îndeplinit până la 28 noiembrie 2025, însă procesul legislativ a continuat și după această dată, din cauza unor etape instituționale obligatorii.
Potrivit ministrului Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru, autoritățile române susțin că obligațiile asumate au fost respectate în termen, iar întârzierile ulterioare au fost generate exclusiv de proceduri legale, care nu puteau fi evitate.
„România a prezentat o situație foarte bine așezată legal (...) că eforturile Guvernului au fost îndeplinite înainte de termenul de 28 noiembrie”, a declarat acesta în cadrul audierilor parlamentare.
Poziția oficială a Guvernului se bazează pe ideea că transmiterea și adoptarea inițială a reformei au avut loc înainte de termenul-limită, în timp ce etapele ulterioare (avize, contestații și decizii ale instanțelor) au fost parte a procesului constituțional normal.
RECOMANDAREA NOASTRĂ
Premierul desemnat Luca Niculescu anunță indexarea pensiilor în 2027. Ce spune despre legea salarizării
Ministrul a menționat explicit intervențiile unor instituții-cheie, precum Consiliul Superior al Magistraturii și Înalta Curte de Casație și Justiție, care au contestat legea la Curtea Constituțională a României (CCR).
Decizia CCR, adoptată cu 6 voturi din 9, a confirmat constituționalitatea reformei, ceea ce a permis ulterior promulgarea legii de către președintele Nicușor Dan.
Reacția Comisiei Europene
Inițial, Comisia Europeană nu a acceptat să ia în considerare evoluțiile de după 28 noiembrie 2025, menținând o interpretare strictă a termenelor din PNRR.
Ulterior, în urma discuțiilor directe purtate la Bruxelles, inclusiv cu președintele Comisiei, Ursula von der Leyen, poziția instituției europene s-a nuanțat.
„Comisia Europeană a acceptat (...) să ia în considerare argumentele României într-un spirit constructiv”, a precizat ministrul.
Acesta a subliniat însă că această deschidere nu reprezintă o decizie finală privind plata fondurilor: „Nu înseamnă (...) că ne vor da toți banii sau că nu vor da niciun ban”.
Un răspuns oficial este așteptat până la sfârșitul lunii martie 2026. Evaluarea cererii de plată nr. 3 este corelată cu cererea nr. 4, într-un proces de analiză comună.
Această „joncțiune” presupune că România trebuie să demonstreze îndeplinirea mai multor condiții simultan, inclusiv adoptarea bugetului și progrese în domeniul decarbonizării.
„Având în vedere că cererea 3 este complicată, se va face o joncțiune de plată între cererile 3 și 4”, a explicat Pîslaru.
Miza financiară și implicațiile pentru PNRR
Suma de 231 de milioane de euro este parte a unei tranșe mai ample din PNRR, iar deblocarea ei depinde de validarea acestui jalon privind pensiile speciale.
Întârzierea de peste două luni față de termenul stabilit reprezintă un risc procedural, iar decizia Comisiei va clarifica în ce măsură interpretarea juridică prezentată de România este acceptată.
În paralel, autoritățile române au transmis oficial către Comisie documentele care atestă îndeplinirea reformei, după decizia CCR și promulgarea legii.
În funcție de decizia Comisiei Europene, se va contura și interpretarea practică a termenelor-limită și a etapelor procedurale în implementarea reformelor asumate de statele membre.
