România, oficial în stagflație. Expert: „Cel mai prost scenariu în care ne puteam afla.” Ce ar putea scoate economia din blocaj
Economia României a intrat într-o perioadă de stagflație, caracterizată de stagnarea activității economice și menținerea unei inflații ridicate, care erodează puterea de cumpărare și competitivitatea companiilor, susține economistul Adrian Negrescu. Datele privind evoluția PIB în prima jumătate a anului confirmă slăbiciunea economiei, iar ieșirea din această situație ar putea dura inclusiv până în 2027-2028.
Produsul Intern Brut (PIB) nu a mai scăzut de la un trimestru la altul în trimestrul al doilea din 2026, însă economia României a rămas sub nivelul înregistrat anul trecut. Datele publicate luni, 7 septembrie, de Institutul Național de Statistică arată că, față de trimestrul al doilea din 2025, PIB-ul a fost mai mic cu 0,4% pe seria brută și cu 2% pe seria ajustată sezonier.
În primul semestru, economia s-a contractat cu 0,7% pe seria brută și cu 1,6% pe seria ajustată sezonier comparativ cu aceeași perioadă din 2025. PIB-ul din primele șase luni a fost estimat la 900,35 miliarde de lei în prețuri curente pe seria brută și la 1.023 de miliarde de lei pe seria ajustată sezonier.
În paralel, inflația continuă să afecteze consumul și costurile companiilor, iar eventualele noi creșteri ale prețurilor la energie, gaze, gigacalorie și apă din această toamnă ar putea prelungi perioada de stagnare economică până în a doua jumătate a anului 2027, potrivit unei analize Frames.
RECOMANDAREA NOASTRĂ
Luca Niculescu vizează eliminarea IMCA de la 1 ianuarie 2027: „Descurajează investițiile și afectează competitivitatea companiilor”
Expert: Din stagflație este foarte greu să ieși
Economistul Adrian Negrescu a declarat marți, 8 septembrie, la Digi24, că actuala combinație dintre stagnarea economiei și inflația ridicată este mai dificil de gestionat decât o recesiune de scurtă durată.
„E cel mai prost scenariu în care se putea afla România. Era de preferat o recesiune, ca o ploaie de vară, în care firmele care nu mai sunt competitive se moară, investitorii să se reorienteze, să existe un refresh al economiei, un restart al economiei care să aducă investitori, care să aducă banii în piață și să moară afacerile care nu sunt competitive. În stagflație toată lumea lâncezește.
Toate afacerile lâncezesc, nu prea se închid foarte multe business-uri. Dimpotrivă, se merge așa pe o stare de așteptare și cu o inflație foarte ridicată, care ce face? Ne omoară nouă veniturile, adică puterea noastră de cumpărare, iar pe de altă parte afectează competitivitatea firmelor”, a transmis acesta.
Inflația produce, în acest context, un efect dublu: reduce puterea de cumpărare a populației și majorează costurile companiilor, afectând competitivitatea produselor românești. Totodată, Negrescu avertizează că problema ar putea continua și anul viitor în lipsa unor măsuri care să stimuleze investițiile și activitatea economică. Pentru ieșirea din stagflație ar fi necesare, în opinia sa, politici publice coerente care să încurajeze investițiile, crearea de locuri de muncă și relansarea consumului.
„Crescând prețurile foarte mult, suntem din ce în ce mai dependenți de importuri. Dacă din recesiune poți să ieși destul de repede, dacă ai niște măsuri foarte inteligente, la nivel mai ales guvernamental, din stagflație e foarte greu să ieși. Acolo îți trebuie politici publice coerente, menite să încurajeze investitorii, să-și facă curaj să aducă banii în România, să creeze locuri de muncă și să reia consumul, care este principalul motor al economiei. E cel mai prost scenariu, pentru că s-ar putea întinde această stare, pe care am mai văzut-o și în alte țări, și a durat ani de zile. S-ar putea, ca și la noi, în 2028 să vedem o asemenea stagnare economică, care este cel mai prost scenariu în care ne puteam afla”, a explicat acesta.
Principalele soluții
Una dintre principalele oportunități pentru relansare o reprezintă fondurile europene de coeziune care ar putea fi atrase în 2027. Negrescu estimează că România mai are la dispoziție aproximativ 20 de miliarde de euro din fondurile de coeziune, bani care ar putea fi direcționați către infrastructură, energie și agricultură.
„Pe infrastructură, pe energie, pe agricultură, sunt lucruri pe care le putem face, pentru că... ce înseamnă fonduri de coeziune? Înseamnă fonduri gratuite pe care le primim de la Comisia Europeană pentru a elimina discrepanțele dintre nivelul de trai de la noi și nivelul de trai la nivel european. Deci putem atrage acești bani. (...) Și cu banii ăștia europeni putem să avem o ușoară creștere economică și să ieșim, practic, din stagflație. Dar misiunea e una aproape imposibilă. Nu văd, în momentul de față, politicieni capabili să vină cu niște soluții concrete de relansare, practic, a economiei.”
Pentru o revenire mai solidă, economistul consideră că România are nevoie de un program economic cu obiective și termene clare, axat atât pe atragerea fondurilor europene, cât și pe creșterea veniturilor bugetare prin reducerea economiei subterane și a evaziunii fiscale.
În opinia sa, măsurile luate pentru combaterea evaziunii reprezintă un început, însă România continuă să nu colecteze întregul potențial de venituri din TVA, iar companiile care funcționează în economia informală creează inclusiv o problemă de concurență pentru firmele care își achită taxele.
Te-ar putea interesa și Un nou test pentru România. Când vine următoarea decizie de rating. Oficial: „Este un examen la fel de important ca şi celelalte”
