România păstrează 4,7 miliarde de euro din PNRR pentru autostrăzi și căi ferate. UE acceptă decontarea lucrărilor în funcție de progres
România va păstra finanțarea de 4,7 miliarde de euro din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) destinată proiectelor de infrastructură rutieră și feroviară, după ultima rundă de negocieri cu Comisia Europeană înainte de termenul-limită din august.
Anunțul a fost făcut de secretarul de stat în Ministerul Transporturilor, Horațiu Cosma, care a precizat că România va beneficia în continuare de întreaga alocare pentru transporturi, inclusiv de componenta nerambursabilă de 2,1 miliarde de euro.
Potrivit oficialului, negocierile cu Executivul european s-au încheiat cu menținerea finanțării pentru principalele proiecte de infrastructură aflate în derulare prin PNRR.
„România va atrage integral fondurile europene nerambursabile, în valoare de 2,1 miliarde de euro, alocate transporturilor prin PNRR”, a transmis Horațiu Cosma.
În total, finanțarea disponibilă pentru proiectele de transport se ridică la 4,7 miliarde de euro, incluzând atât componenta de grant, cât și cea de împrumut.
Ce proiecte rămân finanțate prin PNRR
În urma negocierilor cu Comisia Europeană, România păstrează finanțarea pentru unele dintre cele mai importante proiecte de infrastructură aflate în execuție.
Printre acestea se numără:
- toate loturile Autostrăzii Moldovei A7, pe tronsonul Focșani - Bacău - Pașcani;
- lotul lipsă al Autostrăzii A1 dintre Margina și Holdea;
- primele două loturi ale magistralei feroviare Cluj - Oradea.
Potrivit lui Horațiu Cosma, primele două loturi ale căii ferate Cluj - Oradea au fost transferate pe componenta de grant a PNRR, având un grad ridicat de execuție și șanse mari de a îndeplini jaloanele europene asumate.
În același timp, tronsonul Bacău - Pașcani al Autostrăzii A7 va fi finanțat integral din componenta de împrumut a PNRR.
Comisia Europeană acceptă decontarea în funcție de progresul lucrărilor
Una dintre modificările convenite în negocieri vizează modul de decontare a lucrărilor.
Astfel, pentru proiectele A7 Bacău - Pașcani și A1 Margina - Holdea, lucrările realizate până la 31 august vor putea fi decontate proporțional cu stadiul de execuție.
Cosma susține că schimbarea va reduce semnificativ riscul pierderii fondurilor europene în cazul în care anumite sectoare nu vor fi finalizate integral până la termenul-limită.
„În cazul în care unele sectoare se finalizează parțial la termenul-limită, România nu va mai plăti penalizări consistente, ci va beneficia de plăți raportate la progresul efectiv realizat în teren”, a explicat Horațiu Cosma.
Oficialul a subliniat că noul mecanism oferă mai multă flexibilitate și permite recuperarea unei părți importante din fonduri chiar dacă anumite lucrări nu sunt finalizate complet până la sfârșitul lunii august.
Două luni decisive pentru absorbția fondurilor europene
Autoritățile consideră că perioada următoare va fi una esențială pentru proiectele finanțate prin PNRR.
Până la 31 august, constructorii și autoritățile trebuie să accelereze lucrările pentru a atinge țintele asumate în fața Comisiei Europene și pentru a maximiza absorbția fondurilor disponibile.
Prioritare rămân:
- finalizarea cât mai multor segmente ale Autostrăzii Moldovei A7 până la Pașcani;
- avansarea lucrărilor pe lotul lipsă al Autostrăzii A1 dintre Margina și Holdea;
- respectarea jaloanelor aferente proiectelor feroviare finanțate prin PNRR.
„În următoarele două luni nu există pauză. Vom munci pentru a maximiza progresul pe toate aceste proiecte și pentru a atinge țintele asumate la 31 august”, a transmis Horațiu Cosma.
Finanțarea europeană rămâne mai avantajoasă decât împrumuturile de pe piețe
Oficialul a subliniat că păstrarea finanțării prin PNRR are o importanță strategică și din perspectiva costurilor de finanțare.
Potrivit acestuia, România continuă să beneficieze de acces la fonduri europene în condiții mult mai avantajoase decât cele pe care le-ar putea obține prin împrumuturi contractate direct de pe piețele financiare.
Rezultatul negocierilor cu Comisia Europeană oferă astfel o gură de oxigen pentru marile proiecte de infrastructură ale țării, într-un moment în care absorbția fondurilor europene și respectarea termenelor din PNRR au devenit priorități majore pentru autoritățile române.
După încheierea negocierilor, atenția se mută acum în teren, unde următoarele două luni vor fi decisive pentru valorificarea celor 4,7 miliarde de euro disponibile prin PNRR pentru autostrăzi și căi ferate.
Vezi și Ce se întâmplă cu fondurile din PNRR. Guvern: Am salvat peste 13 miliarde de euro