România scapă de retrogradarea în categoria nerecomandată investițiilor. Ce urmează
România a trecut ultimul test de evaluare financiară după ce agenția Standard & Poor's (S&P) a reconfirmat vineri seara ratingul de țară la BBB-/A-3, cu perspectivă negativă.
Acest rezultat menține România în categoria recomandată investiţiilor, însă S&P a avertizat că există riscuri legate de implementarea consolidării fiscale şi a transmis că prelungirea procesului de formare a guvernului ar putea îngreuna reducerea deficitului fiscal în anii 2027 şi 2028.
În aceste circumstanțe, autoritățile române promit corectarea dezechilibrelor şi menţinerea pe calea reducerii deficitului bugetar.
„România a trecut şi actualul test de rating al agenţiei S&P. Ce urmează şi cum construim pe această fundaţie?
RECOMANDAREA NOASTRĂ
Guvernul Niculescu menține reforma impozitării proprietăților. Trecerea la valoarea de piață se va face gradual
La acest moment, România se menţine în categoria recomandată investiţiilor, potrivit evaluărilor celor 3 mari agenţii de rating: Fitch, Moody's şi, acum, S&P. Este un rezultat obţinut printr-un efort amplu al economiei şi al societăţii pentru corectarea dezechilibrelor şi menţinerea traiectoriei de reducere a deficitului”, a transmis ministrul interimar al Finanţelor, Alexandru Nazare, pe pagina sa de Facebook.
La rândul său, preşedintele Nicuşor Dan consideră că decizia S&P de a menţine ratingul de ţară confirmă că România este un partener de încredere pentru investiţii.
„Decizia agenţiei Standard & Poor's de a menţine ratingul de ţară confirmă că România este un partener de încredere pentru investiţii, iar economia noastră dă semnale de stabilitate.
Acest rezultat este meritul întregii societăţi şi al politicilor de disciplină financiară. Nu este însă un moment de relaxare. Păstrarea acestei direcţii depinde de responsabilitatea noastră de a pune stabilitatea economică şi dezvoltarea pe primul loc, dincolo de mizele politice”, a transmis preşedintele pe 3 octombrie.
Perspectiva negativă atribuită arată că riscurile de implementare legate de consolidarea finanţelor publice din România şi diminuarea deficitelor externe rămân ridicate. De asemenea, reflectă sensibilitatea ţării la schimbări în ceea ce priveşte încrederea investitorilor, pe fondul necesităţilor de finanţare externă semnificative şi al nivelului ridicat al deţinerilor datoriei guvernamentale de către nerezidenţi.
Cum văd economiștii situația
Implementarea programului de ajustare fiscală a contribuit la reducerea deficitului bugetar şi implicit, a confirmat faptul că procesul de consolidare fiscală şi absorbţia fondurilor europene au rămas în grafic.
„Menţinerea ratingului de credit al României în categoria recomandată investiţiilor a ţinut cont de faptul că ajustarea fiscală şi absorbţia fondurilor UE au rămas în grafic pentru anul 2026, în condiţiile în care fondurile din PNRR au ajuns la rate de absorbţie de peste 90 % pentru granturi şi 95 % pentru împrumuturi.
S&P evidenţiază, de asemenea, nivelul foarte ridicat al investiţiilor publice, susţinute într-o proporţie importantă de fondurile europene, ca principal sprijin pentru activitatea economică din acest an”, transmite Ministerul Finanțelor.
Cu toate acestea, încă nu este momentul să deschidem şampania, apreciază consultantul economic, Adrian Negrescu.
„Menţinerea ratingului suveran al României în categoria recomandată investiţiilor reprezintă o gură de oxigen într-o mare de probleme cu care se confruntă România.
Este un cartonaş galben pe care investitorii ni-l arată şi care trebuie tradus printr-un răgaz pe care, încă o dată, agenţiile de rating ni-l dau pentru a ne rezolva problemele legate de administrarea acestei ţări”, a explicat Negrescu.
Principala problemă a României în acest moment nu este situaţia financiară, ci lipsa decizională şi absenţa unei echipe guvernamentale care să confirme parcursul asumat în faţa investitorilor.
„Nu se pune problema financiară în acest moment. Marea problemă a României în momentul de faţă o reprezintă lipsa decizională, absenţa unui program de guvernare, a unei echipe guvernamentale care să confirme într-un fel sau altul parcursul pe care noi ni l-am asumat în faţa investitorilor, cei care împrumută România cu echivalentul a 1 miliard de euro pe săptămână.
De aceea este absolut esenţial să se trezească clasa politică şi în acest al 13-lea ceas, să înţeleagă că această confirmare a ratingului investiţional nu este un moment în care să deschidem şampania, ci să ne punem pe muncă, să creionăm un program de guvernare şi să luăm măsurile de restructurare necesare pentru a ne asuma trei lucruri esenţiale”, susține economistul.
Citește și: Modificarea IRCC stârnește îngrijorare printre românii care au credite. Economist: Un semnal de atenționare
Ce trebuie să facă România
Cele trei obiective pe care România trebuie să le urmărească în perioada următoare sunt:
- reducerea deficitului bugetar,
- reducerea cheltuielilor publice,
- atragerea celor peste 20 de miliarde de euro din fonduri europene.
„Atragerea celor peste 20 de miliarde de euro din fonduri europene, fonduri de coeziune pe care noi le avem la dispoziţie până anul viitor. Sunt fondurile de coeziune pentru perioada 2021-2027, 31 de miliarde de euro din care noi până acum n-am reuşit performanţa decât a lua 10 miliarde de euro”, subliniază Negrescu.
Până la următoarea evaluare timpul este limitat, iar autorităţile trebuie să vină cu un program de guvernare coerent, termene şi ţinte clare privind restructurarea cheltuielilor publice şi creşterea veniturilor.
„Acest cartonaş galben pe care ni-l dă S&P este valabil doar până în primăvară. Să nu uităm că din luna februarie agenţiile vor veni din nou la Bucureşti, iar dacă noi nu vom avea la acel moment un program de guvernare coerent, termene şi ţinte clare, cu măsuri de restructurare a cheltuielilor publice şi de optimizarea încasărilor din economie, mi-e teamă că ideea de junk va deveni realitate”, avertizează Adrian Negrescu.
Mai mult pe acest subiect: Ce este ratingul de țară și de ce este important. Impactul unei eventuale retrogradări asupra populației
