Scandalul ROBOR: Băncile susțin că nu au încălcat regulile și avertizează asupra riscurilor pentru piață. Cum a evoluat investigația
Asociația Română a Băncilor (ARB) a transmis joi, 23 aprilie, că instituțiile de credit respectă legislația în stabilirea indicelui ROBOR, după ce Consiliul Concurenței a finalizat etapa de documentare a investigației și a transmis raportul preliminar către părțile implicate.
Investigația, declanșată din oficiu în octombrie 2022, vizează o posibilă înțelegere sau practică concertată între cele 10 bănci participante la stabilirea ROBOR, în cadrul procedurii de „fixing”. Raportul transmis reprezintă o etapă intermediară și precede audierea instituțiilor implicate, urmând ca ulterior autoritatea să adopte o decizie finală.
ROBOR este rata de referință a pieței monetare interbancare pentru depozitele plasate între cele 10 instituții de credit relevante din punctul de vedere al activității pe piața monetară interbancară din România, selectate pe baza unor criterii de performanță stabilite de Banca Națională a României (BNR).
Cele 10 bănci participante la calculul ROBOR sunt: Banca Comercială Intesa Sanpaolo România, Banca Comercială Română, BRD ‐ Groupe Societe Generale, Banca Transilvania, CEC Bank, Eximbank, ING Bank NV Amsterdam, OTP Bank România, Raiffeisen Bank şi Unicredit Bank.
RECOMANDAREA NOASTRĂ
Motorina s-a ieftinit cu aproape 70 de bani în prima zi cu acciza redusă. Cât costă litrul la pompă
Ce spune Consiliul Concurenței
Președintele Consiliului Concurenței, Bogdan Chirițoiu, a precizat recent că investigația se concentrează asupra comportamentului băncilor, nu asupra cadrului de reglementare. Autoritatea suspectează că instituțiile de credit nu ar fi cotat independent una față de cealaltă, aspect esențial pentru funcționarea corectă a indicelui.
În cazul unor sancțiuni, amenzile ar putea fi „substanțiale”, fiind corelate cu dimensiunea instituțiilor și importanța sectorului financiar.
„Investigația noastră nu vizează cadrul de reglementare, ci comportamentul băncilor, concentrându-se asupra suspiciunii că acestea nu ar cota independent una față de cealaltă în cadrul procedurii de fixing. Independența acestor cotații este esențială și este prevăzută și de normele bancare, nu numai de cele de concurență”, a punctat Chirițoiu, adăugând că investigații similare au avut loc și în Statele Unite sau alte state europene.
Clarificările au venit în contextul unor dezbateri publice intense provocate de finalizarea raportului preliminar de 500 de pagini.
Vezi și Bogdan Chirițoiu: Amenzile în cazul ROBOR vor fi „substanțiale” dacă se confirmă cartelul bancar
Reacția BNR și tensiunile din spațiul public
Guvernatorul Mugur Isărescu a calificat, săptămâna aceasta, unele acuzații drept „confuzii” privind funcționarea pieței monetare, avertizând asupra riscului unor interpretări eronate.
„Discuția cu ROBOR-ul iar a apărut și tulbură societatea românească. Realizez cât este de periculoasă. Nu pot să intru în foarte multe detalii. Există un procedeu în derulare între bănci. Cum funcționează sistemul bancar într-o economie de piață? ROBOR-ul este indicele pieței interbancare. Înainte se spunea că este ceva pentru împovărarea creditelor la diverși creditori. Cotațiile ferme sunt ferme, nu sunt indicative.
Cum se joacă băncile, trezorierii cu cotațiile, având un singur scop, să-l exploateze pe bietul debitor. Acum se spune clar: cotațiile ferme sunt cotații ferme. Acuza principală: au loc înțelegeri neconcurențiale între băncile comerciale, un fel de cartelizare. Piața monetară este formată din Banca Națională și băncile comerciale. Piața monetară sau interbancară este esențială, prin ea se transmite politica monetară. Noi nu stăm acolo într-un tur de fildeș și decidem să majorăm dobânda”, a transmis Mugur Isărescu
Vezi și Isărescu: Discuția cu ROBOR-ul tulbură societatea românească
Poziția a fost criticată de Blocul Național Sindical, care a acuzat BNR de „intimidarea” investigației și a cerut înființarea unei comisii parlamentare de anchetă.
Ce spun băncile
Asociația Română a Băncilor susține că prezentarea subiectului în spațiul public a generat confuzii și poate avea efecte negative asupra pieței.
Reprezentanții sectorului bancar avertizează că acuzațiile premature pot afecta încrederea investitorilor, pot apărea riscuri operaționale și reputaționale, iar funcționarea indicelui ROBOR ar putea fi perturbată.
„La nivelul Asociației nu deținem informații ca băncile să fi fost sancționate pentru vreun motiv legat de modalitatea în care și-au respectat obligațiile privind cotarea sau ca BNR să se fi sesizat în contextul regulamentului european.
Maniera în care a fost prezentat subiectul în spațiul public a creat confuzie privind modalitatea de funcționare a unei piețe reglementate. Până la clarificarea și înțelegerea deplină de către opinia publică a mecanismelor acestei piețe reglementate, acuzațiile formulate pot declanșa consecințe negative privind șocul operațional, juridic, de finanțare și reputațional. Acestea pot conduce la afectarea stabilității financiare, mai ales în situația pierderii de reprezentativitate sau blocaj al cotării ROBOR, cu impact direct asupra mediului economic, de business și al întregii populații”, a transmis asociația.
ARB subliniază că evoluția ROBOR este influențată de factori macroeconomici precum inflația, dobânda de politică monetară, lichiditatea din piață și percepția investitorilor.
În 2022, anul declanșării investigației, România s-a confruntat cu o inflație de până la 16,8%, iar BNR a majorat dobânda de politică monetară de opt ori.
„Investigația actuală a Consiliului Concurenței a fost declanșată în anul 2022, în care România s-a confruntat cu crize multiple precum inflația record după perioada pandemică, criza energetică, criza de securitate pe fondul războiului din Ucraina etc. Factorii care influențează evoluția ROBOR sunt legați direct de dezechilibrele macroeconomice, de nivelul ratei inflației și al dobânzii de politică monetară, de necesarul de lichiditate, percepția agențiilor de rating și a finanțatorilor în general, precum și instabilitatea politică și guvernamentală.
ARB consideră că fiecare instituție bancară vizată de investigație își stabilește în mod independent strategia de preț și cotațiile, pe baza propriilor analize de risc și costuri de finanțare. Similitudinea cotațiilor în anumite momente nu reprezintă o înțelegere, ci o reacție normală a unor actori economici care funcționează sub aceleași presiuni de piață.
Traversarea unor perioade marcate de amplificarea riscurilor în anul declanșării investigației Consiliului Concurenței, cu o rată a inflației record după perioada pandemică, de 16,8% în luna noiembrie 2022, reflectă derapajele determinate de manifestarea riscurilor și considerăm că nu pot fi asimilate ca înțelegeri între instituțiile de credit”, punctează ARB.
Mai mult, băncile afirmă că, la momentul debutului investigației, ROBOR la trei luni era situat la jumătatea ratei inflației, România fiind unul dintre statele care s-a confruntat și atunci și în prezent cu presiuni inflaționiste ridicate.
„Obiectivul fundamental al Băncii Naționale a României este asigurarea și menținerea stabilității preţurilor, astfel că în condițiile unui record al ratei inflației după pandemie, BNR a fost nevoită să majoreze dobânda de politică monetară de 8 ori în anul 2022, de la 1,75% în anul 2021 la 6,75% la finele anului 2022.
În anul 2008, Consiliul Concurenței a mai declanșat o investigație similară asupra instituțiilor de credit active pe piața monetară interbancară din România privind stabilirea ROBOR și inclusiv a modului de funcționare a acestor platforme. Asociația Română a Băncilor nu are cunoștință să fi fost sesizate deficiențe de natură concurențială, în condițiile în care regulile de funcționare și platformele utilizate nu au suferit modificări semnificative”, mai arată sursa citată.
