Scumpiri în lanț în 2026: taxe mai mari, energie liberalizată și inflație persistentă, avertizează economiștii
Românii vor intra în anul 2026 într-un context economic dificil, marcat de scumpiri succesive la carburanți, energie electrică și gaze naturale, pe fondul majorării taxelor, al liberalizării pieței gazelor și al dezechilibrelor macroeconomice acumulate în ultimii ani. Economistul Cristian Păun avertizează că presiunile inflaționiste vor continua și că o relaxare rapidă a prețurilor este puțin probabilă.
Potrivit declarațiilor făcute de Cristian Păun vineri, 19 decembrie, la Digi24, anul viitor va aduce creșteri de prețuri în mai multe sectoare-cheie. Carburanții ar urma să se scumpească cu aproximativ 4-5%, în timp ce energia electrică ar putea înregistra o creștere de circa 3%, pe fondul accizelor aplicate și acestui segment.
În ceea ce privește gazele naturale, economistul estimează o majorare mai accentuată a prețurilor, în special în prima parte a anului, odată cu liberalizarea pieței. În acest context, Cristian Păun consideră nerealistă ideea că inflația ar putea fi controlată rapid în a doua jumătate a anului 2026.
Economistul atrage atenția că presiunea inflaționistă va continua să afecteze bugetele populației. În opinia sa, scumpirile anunțate, cumulate cu nivelul ridicat al taxelor, vor face ca impactul asupra costului vieții să fie resimțit pe scară largă.
Cristian Păun susține că populația suportă acum efectele unor dezechilibre macroeconomice acumulate în timp, generate inclusiv de politici cu caracter electoral și de lipsa unor reforme structurale consistente.
Bugete construite pe prognoze nerealiste
Un alt punct critic semnalat de economist este modul în care sunt construite bugetele publice. Potrivit acestuia, în ultimii ani, estimările privind inflația și creșterea economică nu au reflectat realitatea, ceea ce a dus la ajustări repetate și la presiuni suplimentare asupra finanțelor publice.
Cristian Păun consideră că bugetele ar trebui construite pe scenarii mai prudente, care să țină cont de contextul economic real, pentru a evita corecții bruște ulterioare.
În ceea ce privește prețul carburanților, economistul subliniază că aproximativ 60% din costul plătit la pompă reprezintă taxe. Această structură fiscală nu este specifică doar României, ci reflectă o politică generală la nivelul Uniunii Europene, unde energia și carburantul sunt considerate surse sigure de venit fiscal.
Potrivit explicațiilor sale, aceste produse sunt intens taxate deoarece evaziunea fiscală este dificil de realizat și ușor de detectat, ceea ce le face atractive pentru autoritățile fiscale.
Agricultură sub presiune și deficit bugetar ridicat
Efectele inflației și ale taxelor ridicate se extind și asupra agriculturii, un sector deja vulnerabil. Cristian Păun atrage atenția că perspectivele pentru anul viitor nu sunt favorabile, iar deficitul bugetar continuă să adauge presiune suplimentară asupra economiei.
În acest context, economistul consideră că lipsa reformelor în sectorul public contribuie la perpetuarea problemelor economice, în condițiile în care ajustările se fac preponderent prin creșteri de taxe.
2026, un an al ajustărilor
Întrebat dacă anul 2026 va reprezenta un moment de decont pentru politicile din trecut, Cristian Păun a afirmat că este posibil ca, în lipsa reformelor, să apară noi majorări de taxe chiar în a doua parte a anului, în încercarea de a echilibra bugetul.
Potrivit acestuia, bugetul nu se corectează automat, iar soluția creșterii continue a taxelor riscă să adâncească problemele economice existente.
În acest context, economistul recomandă prudență în privința cheltuielilor, inclusiv în perioada sărbătorilor. El avertizează asupra riscului de a apela la credite pentru consum, mai ales într-un mediu caracterizat de TVA majorată și inflație ridicată.
Cristian Păun subliniază că, pentru o parte semnificativă a populației, spațiul de ajustare a bugetelor familiale este tot mai redus, iar efectele scumpirilor sunt deja greu de absorbit.
În final, economistul atrage atenția că dificultățile economice nu afectează doar nivelul de trai pe termen scurt, ci pot avea consecințe sociale mai ample, în lipsa unei economii funcționale și a unui climat favorabil investițiilor și dezvoltării mediului privat.
