Șeful Consiliului Concurenței, după amenda record aplicată băncilor: „Nu e un cartel.” Clienții pot cere despăgubiri
Președintele Consiliului Concurenței, Bogdan Chirițoiu, a respins criticile potrivit cărora sancțiunile de 3,73 miliarde de lei aplicate celor 10 bănci participante la stabilirea ROBOR ar putea destabiliza piața financiară și a subliniat că investigația nu a vizat un cartel clasic, ci schimburi de informații care au afectat modul de formare a indicelui.
Potrivit acestuia, impactul potențial al practicilor identificate se răsfrânge în special asupra creditelor în lei raportate la ROBOR, atât pentru populație, cât și pentru companii.
„Este un ansamblu de comportamente care viciază modul de stabilire a indicelui. Acum, cât de mari sunt modificările? Vorbim de fracţiuni de procente, deci nu vorbim aici de procente, pentru că oricum ROBOR-ul e stabilit prin instrumentele pe care le are Banca Naţională, care stabileşte un maxim şi un minim, în esenţă. Deci, culoarul ăsta e larg, de câteva procente. Noi ce vorbim aici este de fluctuaţii mici în interiorul acestui culoar.
Acum, influenţa se duce asupra creditelor în lei şi mai puţin asupra celor care folosesc IRCC-ul, pentru că IRCC e bazat pe tranzacţii reale, nu pe tranzacţii potenţiale, şi atunci zona asta, care acum e majoritară la populaţie, nu este direct afectată, dar rămân credite care sunt legate de ROBOR, deci credite în lei, unele ale populaţiei şi unele ale companiilor”, a susţinut acesta luni, 8 iunie, în cadrul unor declaraţii de presă.
RECOMANDAREA NOASTRĂ
Cât costă o excursie cu mașina în principalele destinații europene. Prețurile au luat foc în sezonul concediilor. Ghid complet
Investigația, declanșată din oficiu în octombrie 2022, a vizat o posibilă înțelegere sau practică concertată între cele 10 bănci participante la stabilirea ROBOR, în cadrul procedurii de „fixing”.
ROBOR este rata de referință a pieței monetare interbancare pentru depozitele plasate între cele 10 instituții de credit relevante din punctul de vedere al activității pe piața monetară interbancară din România, selectate pe baza unor criterii de performanță stabilite de Banca Națională a României (BNR).
Cele 10 bănci participante la calculul ROBOR sunt: Banca Comercială Intesa Sanpaolo România, Banca Comercială Română, BRD ‐ Groupe Societe Generale, Banca Transilvania, CEC Bank, Eximbank, ING Bank NV Amsterdam, OTP Bank România, Raiffeisen Bank şi Unicredit Bank.
„Nu e un cartel”
Șeful autorității de concurență a insistat că investigația nu a descoperit o înțelegere explicită între bănci privind nivelul indicelui.
„Nu e un cartel, nu e ceva de genul 'ne-am întâlnit într-o sală şi am stabilit că mâine o să fie 7,5', deci nu vorbim de aşa ceva. E un schimb de informaţii, repet, stabil de metodologii, comunicări, e adevărat între ei, faptul că în momentul când tu cotezi ai jumătate de oră în care trebuie să spui la cât stabileşti în ziua respectivă indicii, din partea băncii tale. În timpul ăsta, ei puteau să vadă ce făceau ceilalţi şi se puteau influenţa unii pe alţii.
Deci, ce spunem noi: nu e ok să facă treaba asta. Au încălcat regulile de concurenţă, nu le obliga nimeni să facă acest lucru. (...) Deci, ROBOR-ul trebuie să funcţioneze şi atunci le acordăm o perioadă de 60 de zile din momentul când vor primi decizia, de când vor primi motivaţia, ca să-şi ajusteze comportamentul”, a explicat acesta, citat de Agerpres.
Clienții pot cere despăgubiri
Întrebat dacă persoanele care au credite calculate în funcție de ROBOR ar putea solicita despăgubiri în instanță, Chirițoiu a confirmat că legislația europeană permite astfel de demersuri.
„Există legislaţie europeană în sensul ăsta, există o directivă privind despăgubirile, dar pentru asta trebuie o acţiune subsecventă. Deci, după ce avem decizia noastră, în baza ei, se pot face cereri în procese civile.”
Totuși, Chirițoiu a precizat că instituția nu a calculat și nu poate calcula prejudiciul produs debitorilor.
„Repet, noi nu spunem că a crescut preţul cu 5% cu 6%, nu spunem niciodată acest lucru. Decizia noastră, ca toate deciziile pe care le luăm, nu cuantifică prejudicii. Nu există practică în Europa să facem aşa ceva. Deja investigaţiile ţin 4 ani, procesele ţin vreo 5 ani, nu intrăm niciodată în calcul de prejudicii, nici în acest caz, în niciun alt caz pe care îl facem noi în Consiliu. Deci, nu ne cereţi aşa ceva, pentru că nu avem aceste date, pentru că legea nu ne cere aşa ceva şi pentru că ne-ar îngreuna atât de mult activitatea, încât ne-ar putea-o bloca”, a adăugat acesta.
Ce a constatat autoritatea de concurență
În urma investigației, Consiliul Concurenței a concluzionat că băncile și-au coordonat comportamentul în perioada fixingului ROBOR, atunci când cotațiile ferme transmise ar trebui să fie independente și confidențiale.
„Concret, în cadrul procedurii de fixing, când cotațiile ferme ar trebui să fie independente, băncile și-au coordonat comportamentul în funcție de cotațiile concurenților. Independența cotațiilor din perioada de fixing este importantă, cu atât mai mult în cazul maturităților pentru care volumul tranzacțiilor efective fiind redus (3, 6, 12 luni), media acestor tranzacții nu poate fi folosită ca indicator relevant.
Rezultatul procedurii de fixing este folosit la calculul dobânzilor pentru unele credite. Astfel, un nivel crescut al acestui indice poate fi favorabil creditorilor, dar afectează în mod direct consumatorii și ceilalți debitori ale căror contracte sunt raportate la ROBOR. Confidențialitatea cotațiilor ferme din perioada de fixing este prevăzută atât de regulile de concurență, cât și de reglementările naționale și europene sectoriale”, a detaliat autoritatea de concurență.
Pentru a nu perturba funcționarea pieței, băncile au la dispoziție o perioadă de 60 zile de la primirea motivării deciziei de sancționare pentru a prezenta planuri de măsuri prin care vor elimina practicile anticoncurențiale. Aceste planuri vor fi aprobate de către Consiliul Concurenței, oferind astfel băncilor certitudine juridică.
„Avem un ansamblu de probe care trebuie analizate coroborat. Transparența tranzacțiilor este benefică în unele situații. Problema apare însă în cazul cotațiilor ferme transmise în perioada de fixing, care trebuie să rămână confidențiale, aspect esențial în cazul maturităților unde volumul tranzacțiilor efective este redus. Având în vedere volumul mare de credite, variații de dimensiunea unei fracțiuni de procent pot genera sume substanțiale”, a adăugat președintele Consiliului Concurenței.
Deciziile Consiliului Concurenței sunt executorii, iar amenzile aplicate reprezintă venituri la bugetul de stat. Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF) pune în aplicare decizia de sancționare a autorității de concurență și execută amenzile.
Decizia autorității de concurență poate fi atacată la Curtea de Apel în 30 de zile de la comunicarea motivării.
Cum au fost împărțite amenzile
Valoarea amenzilor aplicate este următoarea:
- Banca Comercială Română SA: 577,36 milioane lei;
- BRD-Groupe Société Générale SA: 412,47 milioane lei;
- Banca Transilvania S.A.: 875,74 milioane lei;
- Banca Transilvania SA (pentru fapta realizată de OTP Bank România SA): 85,03 milioane lei;
- ING Bank N.V. Amsterdam Sucursala București: 405,91 milioane lei;
- Raiffeisen Bank România SA: 442,49 milioane lei;
- Exim Banca Românească SA: 96,49 milioane lei;
- CEC Bank SA: 332,98 milioane lei;
- UniCredit Bank SA: 431,03 milioane lei;
- Banca Comercială Intesa Sanpaolo România SA: 28,1 milioane lei;
- Libra Internet Bank SA: 45,86 milioane lei.
Te-ar putea interesa și Investigația ROBOR a creat „neclaritate și dezinformare”, susține președintele Asociației Române a Băncilor
