Trump anunță tarife de până la 25% pentru statele europene. Specialist: „Ar fi greu de implementat, dar nu imposibil”
Statele Unite și Europa se îndreaptă spre un nou conflict comercial, după ce președintele american Donald Trump a amenințat că va impune tarife suplimentare pentru opt țări europene, printre care Germania, Franța și Regatul Unit, dacă SUA nu va obține controlul asupra Groenlandei. Măsura ar putea lovi economiile europene și lanțurile de aprovizionare ale Uniunii Europene, în timp ce analiștii avertizează că aplicarea unor tarife selective ar fi dificil de pus în practică, deși nu imposibil.
Trump a amenințat cu introducerea unei taxe vamale suplimentare de 10%, de la 1 februarie, asupra Danemarcei, Suediei, Franței, Germaniei, Olandei, Finlandei, Norvegiei și Regatului Unit, care ar urma să crească la 25% începând cu 1 iunie.
Cu o suprafață de aproximativ 2,16 milioane de kilometri pătrați, de peste nouă ori mai mare decât România, și o populație de doar circa 56.000 de locuitori, Groenlanda a devenit una dintre cele mai valoroase piese de pe tabla geopolitică globală. Oficial, insula arctică se află sub coroana daneză, însă beneficiază de autonomie extinsă din 2009, inclusiv control asupra resurselor naturale.
În ultimii ani, Groenlanda a intrat tot mai des în discursul politic de la Washington. În timpul celui de-al doilea mandat, Donald Trump nu a exclus public nici măcar posibilitatea preluării insulei cu forța, o declarație fără precedent între aliați ai Organizației Tratatului Atlanticului de Nord (NATO).
Vezi și Cât costă Groenlanda: prețul la care Trump ar putea cumpăra insula
Experții afirmă că nu există niciun impediment tehnic care să împiedice SUA să impună tarife asupra exportatorilor din anumite state membre, chiar dacă șase dintre aceste țări fac parte din Uniunea Europeană, care negociază acordurile comerciale în mod colectiv.
Există precedente
Sam Lowe, expert în comerț la Flint Global, amintește precedentul Boeing-Airbus, un conflict de 17 ani încheiat în 2021. Țări precum Franța, Spania, Marea Britanie și Germania au fost vizate atunci de taxe suplimentare pentru produse importante pentru economiile lor, respectiv brânză, whisky sau clementine, în funcție de implicarea în producția Airbus.
„Tarifele aplicate doar unor state membre ar fi greu de implementat, dar nu imposibil”, a explicat Lowe pentru Financial Times. „Există și alte modalități de a viza anumite țări mai mult decât altele, prin taxarea unor produse fabricate în principal într-unul sau două state membre.”
William Bain, șeful politicii comerciale la British Chambers of Commerce, confirmă că sistemul american aplică taxele în funcție de țara de origine, ceea ce permite SUA să vizeze individual statele europene, precum și Norvegia și Regatul Unit.
Un alt exemplu: taxa de 44% impusă măslinelor spaniole în 2018, care a redus exporturile către SUA cu 60%.
Noile tarife ar agrava conflictul comercial
Totuși, impunerea unor tarife suplimentare doar asupra unor țări europene ar duce conflictul comercial la un nou nivel, consideră Allie Renison, fost oficial britanic în domeniul comerțului, acum consultant la SEC Newgate.
„O abordare unilaterală prin care SUA face distincție între țările europene este, din punct de vedere tehnic, posibilă, dar echivalează cu poking the bear (a provoca pe cineva, în special pe cineva mai puternic, periculos sau care se înfurie ușor, riscând o reacție negativă din partea acestuia n.r.)”, a spus Renison. „(Situația n.r.) ar fi extrem de complexă și ar crea probleme majore de gestionare atât pentru producătorii europeni, cât și pentru importatorii americani.”
Anul trecut, Uniunea Europeană a acceptat tarife de 15% pentru majoritatea exporturilor sale către SUA, în cadrul unui acord convenit cu Trump, cu taxe suplimentare de până la 50% pentru oțel și aluminiu.
Vezi și ANALIZĂ Calendarul tarifelor impuse de Trump în 2025. Un an de tensiuni comerciale globale
Amenințarea actuală a președintelui american ar putea, teoretic, să adauge o taxă suplimentară de 10% peste tarifele deja existente pentru cele șapte state europene vizate, precum și peste rata de 10% aplicată Regatului Unit, deși autoritățile americane nu au publicat încă detalii privind modul concret de aplicare.
Obstacole în planul lui Trump
Analiștii atrag însă atenția că lanțurile de aprovizionare din UE sunt greu de urmărit, iar identificarea exactă a originii unui produs este dificilă.
Lowe a adăugat că, deși aplicarea ar fi complexă, SUA ar putea forța companiile să se conformeze prin impunerea responsabilității asupra lor:
„Majoritatea companiilor nu caută să încalce legea. Astfel, obligația cade pe companie și pe importatorul american: mesajul este 'declarați corect originea mărfurilor, altfel veți fi penalizați'.”
Dacă tarifele individuale ar intra în vigoare, Uniunea Europeană ar reacționa probabil colectiv, avertizează Michael Gasiorek, directorul Centre for Inclusive Trade Policy de la Universitatea din Sussex.
„Ne apropiem de un moment în care țările europene vor fi nevoite să-și coordoneze răspunsul față de Trump. El a depășit linia unei simple dispute comerciale bilaterale, încercând să despartă aliații NATO. Nu cred că vor accepta acest lucru”, a spus Gasiorek.
De altfel, Uniunea Europeană are în vedere aplicarea unor taxe vamale în valoare de 93 de miliarde de euro ca măsuri de retorsiune. Liderii europeni vor organiza o reuniune de urgență la Bruxelles la sfârșitul acestei săptămâni pentru a explora posibile direcții.
Totuși, exportatorii din țările afectate ar resimți direct impactul, în funcție de principalele lor produse către SUA. Pentru Marea Britanie, de exemplu, acestea sunt produsele farmaceutice, chimice, din industria auto, cea aerospațială și de producție avansată.
De ce e Groenlanda atât de valoroasă
Miza reală pentru Trump este una de resurse și bani. Insula dispune de:
- rezerve de petrol și gaze naturale;
- uraniu, esențial pentru energie și apărare;
- aur, diamante și rubine;
- zăcăminte importante de pământuri rare, critice pentru industria tehnologică, baterii, turbine eoliene, armament și petrochimie;
- metale strategice precum nichel, cobalt și molibden.
În prezent, peste 80% din suprafața Groenlandei este acoperită de gheață, iar legislația de mediu limitează exploatarea. Acest lucru a ținut investițiile la un nivel relativ scăzut, în pofida potențialului estimat la zeci, posibil sute de miliarde de dolari pe termen lung.
Însă schimbările climatice modifică rapid ecuația economică: ghețarii se topesc, rutele maritime polare devin navigabile, iar costurile logistice scad.
Pentru comerțul global, aceste rute pot reduce timpul de transport dintre Asia, Europa și America de Nord cu până la 30-40%, comparativ cu traseele tradiționale. Nave comerciale chineze și ruse folosesc deja aceste coridoare, un fapt care îngrijorează Washingtonul, conform unei analize Il Messaggero.
Vezi și Cum ar putea Donald Trump „să ia” Groenlanda. Opțiunile analizate la Casa Albă
