Live Video&Text Anunțul lui Ilie Bolojan despre pensiile speciale. „Două treimi din magistrați ies la pensie la 47-49 de ani”. Ce propune premierul
Prim-ministrul Ilie Bolojan susţine, marţi, o conferinţă de presă pe tema pensiilor speciale. Propunerea Guvernului cuprinde schimbări importante privind vârsta de pensionare a magistraților, care se majoarează la 65 de ani, și nivelul veniturilor, precum și modificări privind vechimea.
Măsura va fi inclusă în al treilea pachet pregătit de Guvern. Marți vor fi comunicate textele de lege, iar săpămâna viitoare pachetul ar putea fi definitivat.
România riscă să piardă peste 800 mil. euro din fondurile europene
„Aș dori să vă prezint două subiecte: un subiect care ține de pensionarea magistraților și unul care ține de investiții. Avem o urgență legată de clarificare modului în care se pensionează magistrații din România, pentru că rezolvarea
Avem reținute peste 800 de milioane euro pentru trei cauze neîndeplinite din ultima cerere depusă, dintre care peste 230 de milioane de euro sumele reținute până la rezolvarea acestei soluții. Avem ca termene luna noiembrie pentru a îndeplini aceste jaloane, altfel pierdem banii.
RECOMANDAREA NOASTRĂ
Ajutorul de înmormântare poate fi cerut în termen de trei ani. Ce sume se acordă în 2026 și cine poate solicita banii
Avem nevoie de aceste fonduri, dar în afara de asta, rezolvarea acestei probleme are alte câteva elemente foarte importante - unul care ține de echitatea socială, pentru aceste pensii sunt mult mai mari decat oricare alte pensii din sectorul public și privat. Apare o nedreptate socială.
Rezolvarea acestei probleme, dar și a sistemului de salarizare ține de eficiența acestui sistem și de îmbunătățirea actului de justiție.
Atunci când un om e la maturitatea vârstei profesionale, peste 45-50 de ani, trebuie să poată pune această experiență în serviciul public.
Când vom avea un corp de magistrați care va rămâne în activitate până la vârsta de pensionare, vom avea o calitate a serviciului de justiție mult îmbunătățită.
Crește vârsta de pensionare pentru magistrați
Una din problemele majore e ieșirea la pensie prea repede. Din cazurile pe care le avem în ultimii ani, și timp de trei luni de zile am semnat pensionări de magistrați... două treimi dintre magistrați ies la pensie la 47-49 de ani, o vârstă a maturității profesionale.
(...)
Această propunere vine să crească vârsta de pensionare.
A doua problemă este faptul că valoarea pensiei este la nivelul ultimului salariu. Am avut două etape, înainte de 2020 în care datorită formulei din lege, pensia era 80% din venitul brut, în fapt înseamnă mai mult decât venitul net.
Ani de zile pensiile au fost mai mari decât salariile, lucru care este total anormal și nu există nicăieri, în afara unor pensii private. Acum s-a introdus o frână la această prevedere și s-a adăugat 'dar nu mai mult decât ultimul venit'. Ceea ce înseamnă că în acești ani pensiile au fost la nivelul ultimului salariu. Suntem în situația în care o pesnie medie în sistemul de justiție este de aproximativ 25.000 de lei, aproximativ 5.000 de euro net. O pensie medie în România este undeva între 500-600 de euro. E o diferență foarte mare și nicărieri în sistemele europene nu există o astfel de prevedere.
A treia problemă, dar care nu e rezolvată prin această propunere, pentru că trebuie gândită o lege de salarizare clară, care se poate face până la toamnă, avem legi de salarizare neclare.”
Acestă situație ne-a dus să avem 20.000 de acțiuni în instanțe generate de oameni din sistemul de justiție pentru drepturi salariale, pe bază de discriminare, pentru sporuri, pentru condiții vătămătoare de muncă sau pe acte administrative validate prin hotărâri judecătorești.
În urma acestor sentințe în cascadă, guvernele României au trebui să plătească aproximativ 10 miliarde de lei diferențe salariale în acest sistem. S-au făcut parțial eșalonări. Cea de anul trecut nu a fost încă achitată. Înțeleg că mai există un stoc de sentințe: alte miliarde de lei. Ceea ce înseamnă un sistem impredictibil de salarizare, ceea ce înseamnă pentru statul român sume care nu pot fi prevăzute. Nu ne mai putem permite, e nevoie să intervenim și pentru a interveni cu o lege de salarizare care să nu permită interpretări, să fie clară.
Ce propunem pentru primele două probleme? În primul rând, legat de vârstă și de vechime, propunem creșterea vârstei de pensionare și intrarea în sistemul de justiție vârsta de pensionare standard, de 65 de ani.
Vechimea, de la 25 la 35 de ani
Față de vechimea de 25 de ani de astăzi, propunem vechimea pentru pensionare la 35 de ani. Asta înseamnă că un magistrat, care lucrează de la început în sistem, să iasă la pensie mai repede dacă dorește, dar nu la 48 de ani, ci la 58 de ani.
În aceste condiții, pentru fiecare an pentru care iese mai repede la pensie pierde 2% din pensie. Pe logica de contributivitate să existe deci această formulă.
Azi avem o mică parte care au preferat să rămână în sistem și să lucreze după vârsta de pensionare.
Cuantumul pensiei: Am făcut o analiză a sistemelor de pensionare din țările UE. În afară de ușoare diferențe, pot să spun că vârsta de pensionare este de 65 de ani în aproape toate țările UE. De asemenea, în ceea ce privește pensia, majoritatea țărilor au un procent care se referă la valoarea salariilor încasate în ultimii ani de activitate, 4-5 ani. Din această medie, există calculcat procente. În unele țări avem sistem de plată total contributiv.
Valoarea pensiei, maxim 70% din ultimul salariu net
Am făcut o propunere care ține cont de acest principiu de bază de contributivitate, dar și de formulele din legislația românească și de deciziile CCR: propunerea este ca valoarea pensiei să fie de maxim 70% din ultimul salariu net, subliniez, deci nu brut. O valoare care oricum este la nivel superior a situației din țările UE. Calculul efectiv se face raportându-se la veniturile brute. Un procent de 55% din venitul brut în ultimii 5 ani, dar nu mai mult de 70% din ultimul salariu net.
Aducem într-o zonă de normalitate, atât în ceea ce privește vârsta și pensia.
Aceste propuneri mai au și alte elemente, aspecte de tehnicalitățile care nu cred că țin de interesul opiniei publice. Vom comunica azi textele de lege cu toate detaliile, vom purta discuții cu toți cei interesați.
Săptămâna viitoare să avem pachetul definitivat.
Despre investiții
Asigurarea fluxurilor de investiții în România în perioada următoare este un obiectiv important. Aceste investiții pot contribui și la dezvoltarea industriei de apărare, o parte dintre ele fiind cu fonduri de la Comisia Europeană prin programul SAFE.
Lucrăm cu toate ministerele pe aceste proiecte, să definitivăm listele de proiecte care ar urma să fie finanțate prin PNRR sau SAFE și să discutăm cu Comisia Europeană pentru a clarifica condițiile în care putem accesa în maxim.
La sfârșitul zilei de azi, cel mai probabil, vom comunica Comisiei propunerile pe care le vom face pentru programul SAFE... țările care vor acești bani comunică Comisiei lista de proiecte și se va stabili un mecanism prin care cele 150 de miliarde vor fi alocate. Sunt cel puțin 20 de țări din UE care vor acești bani. Pachetul României va conține propuneri de la Ministerul Apărării, dar, de asemenea, propunem și proiecte de infrastructură militară civilă.
Având în vedere volumul de lucrări pe autostrăzi, cel puțin două proiecte urmează să fie propuse în acest proiect pe această zonă.
La PNRR, vrem să închidem lista de proiecte pentru cele 13,5 milioane euro care sunt pe componenta de grant. Până la sfârșitul verii anului viitor să putem consuma aceste resurse. Pe zona de împrumuturi, ne propunem să accesăm cea mai mare sumă posibilă. Specificul este că aceste proiecte nu pot fi trecute pe altă linie de finanțare... dacă le-ai terminat, bine, îți iei banii, dacă nu, nu îți iei banii și trebuie să dai și penalități. De aceea, în această listă vor fi acele proiecte care se vor putea finaliza până anul viitor.”
Știre în curs de actualizare...
