News Alert Avocatul Poporului atacă reforma administrației la CCR. Se încalcă mai multe principii și drepturi prin „impactul social brutal”
Avocatul Poporului, Renate Weber, a atacat la Curtea Constituțională ordonanţa de urgenţă privind reforma în administraţiei, care vizează creșterea veniturilor, reducerea cheltuielilor publice și eficientizarea administrației locale.
Potrivit sesizării, actul încalcă mai multe principii, printre care cel al încrederii legitime în sistemul legislativ, parte a principiului securității juridice precum și afectarea demnității umane, ca valoare constituțională supremă. Se argumentează că prevederile legale criticate sunt de natură să creeze„ un climat de insecuritate juridică și încalcă principiul încrederii legitime a cetățenilor în sistemul legislativ, care impune limitarea posibilităților de modificare a normelor juridice și stabilitatea regulilor instituite prin acestea”.
„Prin caracterul său eterogen și impactul social brutal, Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 7/2026 ignoră formula 'obiect-subiect' stabilită de Curtea Constituțională. Legiuitorul delegat plasează individul într-un plan secund față de obiectivele sale administrative, transformând cetățeanul dintr-un subiect de drept cu demnitate intangibilă într-un instrument de ajustare fiscală, ceea ce constituie o încălcare nemijlocită a art. 1 alin. (3) din Constituție”, se arată în sesizare.
Apoi, se argumentează că ordonanța privind reforma administrației nu respectă interdicția de adoptare a ordonanțelor de urgență care produc efecte negative asupra exercițiului unor drepturi sau libertăți.
Situația funcționarilor publici
De asemenea, duce la încălcarea principiului securității juridice, al previzibilității normei și a principiului egalității în drepturi.
„Constatăm că prevederile legale criticate referitoare la cumulul de funcții publice aplicabile doar funcționarilor publici din cadrul autorităților administrației publice locale supuse reorganizării, iar nu și celor din administrația publică centrală, contravine art. 16 din Constituție, dar și principiului securității juridice, al previzibilității reglementării și al statului de drept și nu răspunde exigențelor privind garantarea în mod unitar a drepturilor și obligațiilor funcției publice. (...)
În plus, pentru a avea o administrație publică competentă, eficientă, performantă, obiectivă și imparțială este necesar să se creeze un set de reguli identice pentru toți cei care exercită prerogative de putere publică care să permită dezvoltarea unui serviciu public de calitate. Or, cumulul de funcții publice pentru funcționarii publici din cadrul autorităților administrației publice locale supuse reorganizării face aproape imposibilă separarea decizională, contravenind astfel art. 373 din Codul administrativ.”
Prevederile privind asistenții persoanelor cu handicap
Se mai evidențiază încălcarea dispozițiilor constituționale ale art. 1 alin. (3) privind caracterul social al statului și garantarea demnității umane ca valoare supremă, art. 47 alin. (2) referitor la drepturile de asigurări sociale și art. 50 privind protecția persoanelor cu handicap, cu referire la schimbările privind executarea silită a indemnizațiilor asistenților persoanelor cu handicap în caz de datorii.
„Nu trebuie pierdut din vedere faptul că majorarea anterioară a taxelor și impozitelor a condus la o vulnerabilizare a veniturilor persoanelor cu handicap, a căror protecție este recunoscută la nivel constituțional. Or, în aceste condiții, statul fiind incapabil să recupereze datoriile cetățenilor sub forma taxelor și impozitelor locale, instituie o formă inovativă și inedită de colectare a impozitelor și taxelor locale, iar prima categorie de persoane cu care Guvernul înțelege să demareze acest proces sunt persoanele cu handicap, pentru a le responsabiliza.
Curtea Constituțională nu poate trece cu vederea faptul că executarea silită aplicată indemnizației de însoțitor și indemnizației lunare pentru asistentul personal, în scopul recuperării impozitelor și taxelor locale restante, se înscrie într-un context mai larg al creșterii succesive a sarcinilor fiscale suportate de cetățeni. Privită în ansamblul acestor măsuri, intervenția statului capătă un caracter disproporționat, afectând protecția constituțională acordată persoanelor vulnerabile și nivelului lor de trai.
(...) Achitarea taxelor și impozitelor este, într-adevăr, o obligație a tuturor cetățenilor, însă, depășirea termenelor legale în achitarea acestora nu poate justifica ingerința abruptă a statului asupra unor venituri acordate persoanelor cu handicap grav, transformând un instrument de protecție socială într-un gaj la dispoziția organelor fiscale. O astfel de ingerință golește de conținut natura celor două indemnizații și acordă prioritate intereselor bugetare, în detrimentul obligației pozitive a statului de a sprijini persoanele vulnerabile”, se mai notează în sesizare.
Executarea silită a VMI
Ordonanța prevede și executarea silită a venitului minim de incluziune (VMI) în caz de datorii. În luna ianuarie, 262.164 de persoane beneficiau de VMI. Agenţia Naţională pentru Plăţi şi Inspecţie Socială le-a plătit acestora, în total, 174,807 milioane de lei.
Potrivit Avocatului Poporului, „chiar și în situația existenței unei datorii către stat, sub forma neplății unei sume cuvenite bugetelor locale, recuperarea nu s-ar putea face prin lăsarea persoanei sub pragul minim de subzistență, venitul minim de incluziune având o destinație specială: asigurarea supraviețuirii”.
„Executarea silită a acestor venituri ar lăsa cetățeanul fără resursele minime pentru existență, ceea ce contravine dreptului la un nivel de trai decent și principiului demnității umane și, totodată, frânge finalitatea reglementării acestui beneficiu de asistență socială prin Legea nr. 196/2016.”
Schimbările pentru șoferi
Instituția mai invocă și „restrângerea exercițiului accesului liber la justiție și a dreptului la muncă”.
„Având în vedere natura juridică neclară a sancțiunii reglementate de Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 7/2026 'nu au dreptul de a conduce; și confuzia creată prin raportarea la sancțiunea contravențională complementară a suspendării dreptului de a conduce, reglementată de Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2002, apreciem că se încalcă dispozițiile art. 1 alin. (5) din Constituție, în componenta sa referitoare la principiul calității legii.”
„Apreciem că legiuitorul a considerat ca fiind proporțională pentru o faptă de încălcare a legislației rutiere aplicarea unei sancțiuni contravenționale principale (amenda) și a unei sancțiuni contravenționale complementare, constând în suspendarea dreptului de a conduce, astfel că prin aplicarea unei sancțiuni suplimentare, administrativă sau fiscală, cu același efect, rezultată însă din neexecutarea obligației de plată a amenzii rezultată din încălcarea legislației rutiere, sancțiunea aplicată devine disproporționată față de gravitatea faptei”, mai subliniază sursa citată.
Prevederile privind locuințele
Sesizarea mai cuprinde și „încălcarea dreptului de proprietate privată”.
„Dispozițiile legale criticate, prin care proprietarii bunurilor ce se înstrăinează trebuie să prezinte certificate de atestare fiscală prin care să se ateste achitarea tuturor obligațiilor de plată datorate bugetului local al unității administrativ-teritoriale în a cărei rază se află înregistrat fiscal bunul, iar cumpărătorii ce dobândesc bunurile trebuie să prezinte certificate de atestare fiscală prin care să se ateste achitarea tuturor obligațiilor de plată datorate bugetului local al unității administrativ-teritoriale în a cărei rază își au domiciliul, sediul sau punctul de lucru, după caz, aduc atingere dreptului de proprietate privată, întrucât se condiționează înstrăinarea și dobândirea dreptului de proprietate de achitarea tuturor obligațiilor fiscale locale ale vânzătorului și cumpărătorului și se sancționează cu nulitate absolută actele încheiate cu încălcarea acestor obligații”, arată Avocatul Poporului.
