BNR menține dobânda de politică monetară. Ce înseamnă acest lucru
Consiliul de Administraţie (CA) al Băncii Naţionale a României (BNR), a hotărât vineri, 15 mai, menţinerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 6,50% pe an, într-un context economic marcat de incertitudini.
Deciziile CA al BNR vizează asigurarea și menținerea stabilității prețurilor pe termen mediu, într‑o manieră care să contribuie la realizarea unei creșteri economice sustenabile.
„Pe baza evaluărilor şi a datelor disponibile în acest moment, precum şi în condiţiile incertitudinilor ridicate, Consiliul de administraţie al BNR a hotărât în şedinţa de astăzi, 15 mai 2026, menţinerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 6,50%/an.
Totodată, s-a decis menţinerea ratei dobânzii pentru facilitatea de creditare (Lombard) la 7,50%/an şi a ratei dobânzii la facilitatea de depozit la 5,50%/an.
RECOMANDAREA NOASTRĂ
DOCUMENT Programul Rabla se schimbă: vor fi finanțate doar mașinile produse în UE și în state partenere
CA al BNR a decis inclusiv menţinerea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei şi în valută ale instituţiilor de credit.
Mixul echilibrat de politici macroeconomice și implementarea de reforme structurale inclusiv prin utilizarea fondurilor europene care să stimuleze potențialul de creștere pe termen lung sunt esențiale pentru stabilitatea macroeconomică și întărirea capacității economiei românești de a face față unor evoluții adverse”, transmit reprezentanții BNR.
De asemenea, membrii Consiliului au decis şi menţinerea ratei dobânzii pentru facilitatea de creditare (Lombard) la 7,50%/an şi a ratei dobânzii la facilitatea de depozit la 5,50%/an, precum şi menţinerea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei şi în valută ale instituţiilor de credit.
Vezi și: BNR decide ce face cu dobânda-cheie. Economiștii anticipează menținerea nivelului de 6,5%
De ce se menține politica monetară neschimbată
Oficialii BNR au luat această decizie pe baza incertitudinilor declanșate de actualul context politic intern și de conflictul din Orientul Mijlociu, eveniment care prefigurează o criza energetică globală.
Acești factori își exercită efectele nefaste pe mai multe canale, deoarece afectează:
- puterea de cumpărare a consumatorilor,
- activitatea economică și profiturile firmelor,
- dinamica economiei și nivelul inflației,
- costurile de finanțare.
„Se merge pe o stagnare, adică, practic, pe o înghețare a dobânzii la 6,5%, pentru că celelalte două variante, aceea de a crește dobânda sau de a reduce, sunt cu efecte negative.
Gândiți-vă că, dacă va crește dobânda de pe la 6,5% la 7%, asta ar însemna că toate creditele se scumpesc. Toate ratele românilor se scumpesc. Practic, firmele vor avea din ce în ce mai greu acces la finanțare. Și asta înseamnă, practic, ușa deschisă într-o recesiune dură. Dacă dobânda cheie scade, se ieftinesc creditele, lumea începe din nou să consume și ajungem, din păcate, din nou la inflație”, explică economistul Adrian Negrescu.
În această conjunctură, absorbția și utilizarea la maximum a fondurilor europene, în principal a celor aferente PNRR, sunt esențiale pentru contrabalansarea parțială a efectelor contracționiste ale consolidării bugetare și ale conflictului din Orientul Mijlociu, precum și pentru realizarea reformelor structurale necesare, inclusiv a tranziției energetice.
Vezi și: De ce a menținut BNR dobânda-cheie la 6,5%: Inflația ridicată și incertitudinile blochează relaxarea
