BNR publică o radiografie a economiei României. Cele mai mari vulnerabilități ale țării. Adoptarea euro, proiect strategic
Banca Națională a României (BNR) a lansat joi, 25 iunie, cel de-al doilea volum al proiectului Economic@BNR, intitulat „Sustenabilitatea financiară – De la deficite la convergență nominală”, o analiză amplă dedicată principalelor vulnerabilități și direcții de dezvoltare ale economiei românești. Potrivit BNR, prioritatea imediată a politicilor publice este consolidarea durabilă a finanțelor publice și relansarea creșterii economice.
Coordonată de viceguvernatorul Cosmin Marinescu, cercetarea reunește indicatorii considerați esențiali pentru evaluarea sustenabilității economice și a parcursului României către convergența europeană.
„Mai ales în contexte problematice în planul guvernării, ne revine responsabilitatea de a răspunde priorităților economice naționale, cu rigoarea specifică analizelor realizate în cadrul Băncii Naționale a României. În prezent, sarcina majoră a politicilor publice vizează consolidarea durabilă a finanțelor publice și recâștigarea creșterii economice.
(...) Cercetarea evidențiază faptul că progresele cantitative recente nu sunt suficiente pe termen lung, ceea ce impune necesitatea unor transformări substanțiale, pentru ca progresele economice să devină și sustenabile. Acum este necesară intrarea în etapa ajustărilor calitative, devenind imperativă restabilirea echilibrelor economice și financiare.
RECOMANDAREA NOASTRĂ
Luca Niculescu vizează eliminarea IMCA de la 1 ianuarie 2027: „Descurajează investițiile și afectează competitivitatea companiilor”
În parcursul său european, România are nevoie de obiective clare și proiecte naționale implementate consecvent, provocările cheie fiind consolidarea finanțelor publice, sustenabilitatea financiară și revenirea în teritoriul unei creșteri economice robuste”, se arată în descrierea studiului.
Vezi studiul complet AICI.
România are cel mai mare deficit bugetar din UE
Raportul arată că România continuă să înregistreze cel mai ridicat deficit bugetar din Uniunea Europeană, de 7,9% din PIB în 2025 (standard ESA), peste nivelul Poloniei (7,3%).
Potrivit autorilor, principala vulnerabilitate nu este nivelul cheltuielilor publice, ci veniturile bugetare reduse, în condițiile în care ritmul de creștere al cheltuielilor a depășit constant evoluția veniturilor în ultimii ani.
BNR subliniază că ajustarea deficitului trebuie însoțită de politici care stimulează productivitatea, inovarea și investițiile.
Datoria publică a ajuns la pragul de 60% din PIB
Un alt semnal de alarmă vizează ritmul accelerat de creștere al datoriei publice.
Potrivit raportului, datoria guvernamentală a României a ajuns la 60% din PIB, pragul prevăzut de criteriile de la Maastricht pentru convergența nominală.
BNR arată că, în perioada 2020-2025, datoria publică a crescut, în medie, cu aproximativ 4 puncte procentuale din PIB pe an, de aproape trei ori mai rapid decât în intervalul 2005-2019.
„Creșterea notabilă a datoriei publice a României din ultimii ani reflectă în mare măsură înclinația politicii fiscale către stimularea consumului și (doar recent) a investițiilor. Deficitele bugetare mari au fost rezultatul accelerării cheltuielilor, mai ales a celor rigide, dar și a celor cu dobânzile, într-un ritm superior creșterii veniturilor.”
Principalele provocări identificate de BNR
Raportul evidențiază mai multe direcții considerate esențiale pentru consolidarea economiei:
- Responsabilitatea fiscală, condiția consolidării sustenabile.
„Ajustarea echilibrată a deficitelor trebuie însoțită de politici care susțin productivitatea, inovarea și potențialul de creștere al economiei, într-un cadru coerent și credibil de politici publice”, arată BNR.
- Colectarea eficientă a veniturilor bugetare, indispensabilă pentru corecția durabilă a dezechilibrelor.
„În educație și sănătate, resursele trebuie orientate către servicii de calitate, care să asigure investiții eficiente în capitalul uman și în dezvoltarea durabilă.”
- Continuarea investițiilor, în special a celor din fonduri europene, protejează potențialul de creștere al economiei. „Însă finanțarea europeană depinde de responsabilitatea guvernării, de politici coerente și management eficient în implementarea proiectelor”, punctează sursa citată.
- Echitatea și sustenabilitatea sistemului public de pensii se bazează pe principiul contributivității.
„Corelarea contribuțiilor cu beneficiile, creșterea participării pe piața muncii și pensiile private asigură o protecție mai bună a veniturilor la pensionare.”
Încurajarea unui nivel adecvat de capitalizare și a unei discipline financiare mai ferme susțin creșterea durabilă și reziliența economiei la șocuri. „Este importantă consolidarea unor mecanisme eficiente de restructurare și de ieșire ordonată a firmelor neviabile.”
- Guvernanța companiilor de stat trebuie să asigure disciplină financiară și eficiență economică.
„Selecția managementului pe criterii de competență, obiective măsurabile, capitalizare adecvată și transparență pot limita vulnerabilitățile sectorului”, apreciază banca centrală.
- Dezvoltarea sustenabilă a intermedierii financiare susține investițiile și asigură o mai bună valorificare a resurselor. „Acest obiectiv necesită creșterea gradului de bancarizare a companiilor nefinanciare, dezvoltarea pieței de capital și a educației financiare.”
- Diplomația comercială și promovarea strategică a exporturilor sunt esențiale pentru creșterea competitivității și corectarea dezechilibrelor externe. „Facilitarea accesului firmelor românești pe piețele externe și orientarea exporturilor către bunuri și servicii cu valoare adăugată ridicată pot îmbunătăți integrarea în lanțurile globale de valoare.”
„În esență, sustenabilitatea financiară nu este rezultatul simplu al unor ajustări punctuale, ci reflectarea unui parcurs consecvent bazat pe disciplină și responsabilitate. Convergența durabilă este inseparabilă de calitatea politicilor publice, iar instituțiile eficiente sunt regulile axate pe responsabilitate decizională și disciplină financiară.”
Adoptarea euro, proiect strategic pentru următorul deceniu
Raportul acordă un spațiu important și perspectivei aderării la zona euro. Potrivit autorilor, adoptarea monedei unice nu trebuie privită exclusiv ca îndeplinirea unor criterii tehnice, ci ca un proiect strategic de transformare economică.
„Echilibrul între dimensiunea nominală și cea reală a convergenței este unul esențial, pentru că doar așa pregătim economia pentru exigențele zonei euro. Adoptarea euro poate fi proiectul de țară al României pentru următorul deceniu, gândit ca proiect strategic național, nu doar ca integrare monetară ancorată mecanic în convergența nominală.
Intrarea României în zona euro nu trebuie privită doar ca exercițiu tehnic sau formal. Este un proces profund de maturizare economică și instituțională, menit să catalizeze consolidarea structurală a economiei, aprofundarea integrării comerciale, întărirea rezilienței financiare, creșterea bunăstării și a nivelului de trai în societate. În acest registru, euro devine expresia maturității naționale în arhitectura convergenței europene.”
Te-ar putea interesa și Raport BCE: România rămâne departe de adoptarea euro. Inflația, deficitul și dobânzile ridicate încetinesc convergența
