Bugetul 2026, sub lupa economiștilor. „S-ar putea să reducem deficitul chiar mai mult, dar trebuie să rezistăm tentațiilor populiste”
Ministerul Finanțelor a lansat marți, 10 martie, în transparență, proiectul de buget pentru anul 2026, care conturează o strategie bazată pe investiții de peste 8% din PIB și o consolidare fiscală treptată, în încercarea de a echilibra finanțele publice. Pentru anul 2026, deficitul bugetar este estimat la 6,2% din PIB, respectiv 127,7 miliarde lei, fiind proiectat să scadă la 5,1% din PIB în 2027. Economistul Christian Năsulea avertizează că succesul depinde de capacitatea statului de a nu „împărți bani pe care nu îi are” sub forma unor favoruri politice mascate.
Conform proiectului de buget, Produsul Intern Brut este estimat la 2.045 miliarde lei în 2026, respectiv la 2.182 miliarde lei în 2027.
Veniturile totale ale Bugetului General Consolidat sunt proiectate la 736,5 miliarde lei, reprezentând 36,0% din PIB, veniturile curente reprezentând 636,3 miliarde lei (31,1% din PIB).
Cheltuielile totale ale bugetului general consolidat cresc cu aproximativ 55,5 miliarde lei, de la 808,7 miliarde la 864,3 miliarde lei.
Vezi și Bugetul pentru 2026, publicat în transparență. Topul alocărilor și principalele ținte ale Guvernului
„Ne mințim singuri”
Economistul Christian Năsulea salută performanța Ministerului de Finanțe din ultimele luni, sugerând chiar că deficitul ar putea scădea sub ținta oficială de 6,2% până la finalul lui 2026, dacă se menține ritmul actual.
„Din calcule pe care le-am făcut, s-ar putea chiar să reușim să depășim planul și să reușim o reducere de deficit mai mare până la finalul lui 2026, dacă vom reuși să ne menținem același nivel de performanță pe care l-am avut în cele șase luni de referință pe care le avem ca bază până acum. Am pornit de la un deficit foarte mare, ni s-a promis un deficit ceva mai mic și am primit un deficit mai mic decât cel care ni s-a promis”, a declarat specialistul, pentru DigiEconomic.
Totuși, acesta atacă mecanismele de plafonare a prețurilor, precum ordonanța recentă pentru gaze, care plafonează prețul pentru clienții casnici până anul viitor. Potrivit proiectului de buget, pentru compensarea costurilor la energie, 1,75 miliarde lei sunt alocate Ministerului Muncii, iar 2 miliarde de lei Ministerului Energiei.
„Este un exemplu de program prin care ne mințim singuri și ne prefacem că lucrurile costă mai puțin decât costă. De fapt, plătim tot noi sacrificând școli, spitale și alte investiții mai utile, mai importante pe care am trebuit să le facem. Este un comportament tipic pentru noi, pentru români, și este o chestiune care beneficiază de foarte mult sprijin popular. Deci, din punct de vedere politic, e probabil alegerea corectă, dar, din punct de vedere economic, este alegerea greșită.
Este o situație în care ne aflăm pentru că nivelul de înțelegere mică sau nivelul de educație economică, modul de a gândi când vine vorba de politica publică, este cel care este… ”, a mai punctat Năsulea.
