Analiză Campionatul Mondial 2026: cel mai mare din istorie, dar cu un impact economic surprinzător de mic
Campionatul Mondial de fotbal din 2026 este prezentat drept cel mai mare eveniment sportiv din istorie, dar ar putea avea unul dintre cele mai mici efecte economice asupra țărilor gazdă. Deși FIFA estimează că turneul va genera zeci de miliarde de dolari, economiștii spun că impactul asupra Statelor Unite, Mexicului și Canadei abia dacă va fi vizibil în statisticile macroeconomice. Investițiile făcute în infrastructură sunt incomparabil mai mici decât la edițiile precedente, iar rezervările hoteliere și cererea pentru călătorii sunt sub așteptări, în contextul în care prețurile biletelor au ajuns la niveluri record.
Ediția din 2026 a Campionatului Mondial prima care are loc în trei țări, Statele Unite, Mexic și Canada, și se va desfășura în 16 orașe. În premieră, la această ediție vor concura 48 de echipe în 104 partide, pe parcursul a 39 de zile.
Cu 6,5 milioane de spectatori așteptați în tribune, potrivit estimărilor FIFA, Campionatul Mondial din acest an ar urma să devină cel mai mare și cel mai urmărit eveniment sportiv din istorie.
FIFA și consultanții săi vorbesc și despre un impact economic impresionant. O analiză a forului mondial arată că turneul ar urma să genereze activități economice de 80,1 miliarde de dolari la nivel global și ar avea o contribuție la PIB de 40,9 miliarde de dolari, din care 17,2 miliarde de dolari doar în SUA. În plus, evenimentul va duce la crearea a aproximativ 824.000 de locuri de muncă cu normă întreagă în toată lumea.
RECOMANDAREA NOASTRĂ
Cum afectează războaiele economia. De ce cresc prețurile, inflația și incertitudinea în perioade de conflict
Economiștii nu sunt optimiști
Cu toate acestea, pe măsură ce competiția se apropie de fluierul de start, tot mai multe analize arată că efectele asupra economiilor gazdă vor fi atât de mici încât cu greu vor putea fi observate în statisticile macroeconomice.
Economiștii băncii franceze Natixis estimează că turneul ar adăuga aproximativ 0,1-0,2 puncte procentuale la PIB-ul Mexicului, în timp ce pentru Statele Unite impactul ar putea fi și mai mic, de doar 0,05 puncte procentuale. În cazul Canadei, efectele sunt considerate prea mici pentru a modifica semnificativ evoluția economiei.
Totodată, analiștii S&P Global consideră că, deși Cupa Mondială va aduce un impuls temporar economiilor locale din orașele gazdă, impactul va fi prea redus pentru a modifica semnificativ evoluția economică a Statelor Unite, Canadei sau Mexicului.
La o concluzie similară au ajuns și economiștii Goldman Sachs, Barclays și Deutsche Bank.
Explicația ține de dimensiunea economiilor implicate și de natura investițiilor. Spre deosebire de alte ediții ale Cupei Mondiale, organizatorii nu au fost nevoiți să construiască stadioane noi și nici să lanseze programe uriașe de infrastructură. Statele Unite vor găzdui 78 dintre cele 104 meciuri, însă aproape toate arenele și infrastructura de transport existau deja.
Investițiile au fost limitate în principal la lucrări de modernizare. De exemplu, renovările de la AT&T Stadium din Dallas și Levi’s Stadium din California sunt estimate la 295 de milioane, respectiv 200 de milioane de dolari. Chiar și așa, o parte dintre aceste cheltuieli ar fi fost probabil făcute indiferent dacă turneul era sau nu găzduit de Statele Unite, notează S&P Global.
Mexic, la rândul său, va găzdui 13 meciuri, care se vor disputa în Ciudad de México, Guadalajara și Monterrey, inclusiv partida de deschidere de pe legendarul Estadio Azteca, care va deveni primul stadion care găzduiește meciuri la trei ediții diferite ale Cupei Mondiale. Însă și aici investițiile au fost relativ reduse datorită existenței unei infrastructuri deja dezvoltate și a unei industrii turistice mature.
În Canada, investițiile legate de organizarea Campionatului Mondial sunt estimate la aproximativ 800 de milioane de dolari.
Cheltuieli reduse
Nivelul cheltuielilor este modest comparativ cu alte mega-evenimente sportive. Jocurile Olimpice de la Atlanta din 1996 au fost precedate de investiții, ajustate cu inflația, de aproximativ 4,1 miliarde de dolari în infrastructură, în timp ce cheltuielile pentru Jocurile Olimpice de iarnă de la Vancouver din 2010 s-au ridicat la circa 8 miliarde de dolari.
Cea mai recentă Cupă Mondială poate oferi un termen de comparație util. Pentru ediția din Qatar 2022, pregătirile au presupus investiții estimate la peste 200 de miliarde de dolari. Iar în ceea ce privește impactul economic al evenimentului, PIB-ul țării a crescut cu 8% în trimestrul al patrulea din 2022 față de aceeași perioadă a anului precedent și cu 2,7% comparativ cu trimestrul anterior.
Experiența Qatarului nu poate fi, totuși, comparată cu cea a gazdelor nord-americane. Turneul de acum patru ani s-a desfășurat într-o economie mult mai mică, ceea ce a făcut ca efectele competiției să fie mult mai vizibile în statisticile macroeconomice, în vreme ce acum activitatea generată de competiție este dispersată în mai multe zone metropolitane importante din trei economii mult mai mari și mai diversificate.
Acesta este și motivul pentru care economiștii se așteaptă ca beneficiile să fie concentrate aproape exclusiv în orașele gazdă. Hotelurile, restaurantele, transportul și divertismentul vor avea de câștigat, însă efectele se vor estompa rapid după finalul competiției.
Însă unele dintre premisele pe care se bazau estimările optimiste încep deja să fie puse sub semnul întrebării.
Industria hotelieră americană avertizează că în majoritatea hotelurilor din orașele gazdă rezervările sunt sub așteptări, potrivit Al Jazeera. În New York, orașul care va găzdui finala, rezervările sunt la 65% din nivelul prognozat inițial, iar în Seattle multe hoteluri au un grad de ocupare inferior celui obișnuit pentru această perioadă a anului. Situația nu este foarte diferită nici în Vancouver.
Costurile sunt ridicate
O parte a problemei este reprezentată de costuri.
Biletele pentru această ediție sunt printre cele mai scumpe din istoria competiției. Pentru unele dintre meciurile din fazele preliminare, prețurile pornesc de la 800 de dolari. În cazul finalei din 19 iulie, site-ul FIFA arată că biletele sunt epuizate, însă platformele online de revânzări afișează prețuri de peste 9.000 de dolari, iar în anumite cazuri chiar de peste 40.000 de dolari.
La aceste costuri se adaugă transportul și cazarea.
În zona stadionului MetLife din New Jersey, unde se va disputa finala, unele proprietăți listate pe platformele de închiriere pe termen scurt sunt oferite cu peste 5.000 de dolari pentru perioada meciului. Pentru mulți suporteri, deplasarea la Cupa Mondială a devenit o cheltuială comparabilă cu o vacanță premium.
Există și alți factori care reduc potențialul economic al competiției. Datele din Statele Unite arată că turismul internațional este mai slab decât în anii anteriori, iar incertitudinile legate de obținerea vizelor și costurile ridicate ale călătoriilor îi determină pe mulți suporteri să amâne sau să renunțe la deplasare. În plus, o mare parte dintre rezervările aeriene sunt realizate de turiști americani, care, în general, cheltuiesc mai puțin decât vizitatorii veniți din străinătate.
Chiar și în aceste condiții, competiția va produce câștigători. Goldman Sachs estimează că activitatea economică suplimentară va susține temporar ocuparea forței de muncă în hoteluri, restaurante, comerț și transport. Producătorii de băuturi sunt, de asemenea, printre principalii beneficiari. Analiștii Jefferies, citați de Yahoo Finance, estimează că turneul va genera un consum suplimentar de aproximativ 568 de milioane de litri de bere la nivel mondial.
Te-ar putea interesa și Inflația din SUA a atins în mai cel mai ridicat nivel din ultimii trei ani. Principala cauză
