Canicula devine un nou risc pentru economia Europei
Europa este lovită de un nou val de caniculă. Din Spania și Marea Britanie până în România, temperaturile extreme aduc disconfort și pun în pericol sănătatea populației. Climatologii avertizează că astfel de episoade vor deveni tot mai dese și mai intense. Însă efectele caniculei nu se opresc aici. Dincolo de impactul asupra oamenilor, temperaturile extreme încep să lase urme tot mai adânci în economie: reduc productivitatea, cresc consumul de energie, afectează transporturile și pot șterge procente importante din PIB-ul statelor europene.
Până de curând, valurile de căldură erau privite ca fenomene meteo care provoacă pagube temporare, fără efecte de durată asupra economiei. Această perspectivă este însă depășită, arată o analiză a economiștilor ING. Canicula nu mai produce doar pagube punctuale, ci afectează mecanismele de bază ale economiei: productivitatea muncii, consumul de energie, transporturile, agricultura și infrastructura.
Impactul este deja măsurabil. O analiză Nature publicată în 2021, care a evaluat cei mai călduroși ani din Europa, estimează că doar reducerea productivității provocată de caniculă a redus producția economică a continentului cu 0,3-0,5%. În cele mai afectate regiuni, pierderile au depășit 1%.
Alte studii, care iau în calcul și costurile cu răcirea, indică pierderi și mai mari. La acestea se adaugă cheltuielile din sănătate, reparațiile infrastructurii și efectele secetei asupra transporturilor, agriculturii și căilor navigabile.
RECOMANDAREA NOASTRĂ
România, ultima din UE la finanțarea prin credite. Firmele au găsit alte surse pentru a se împrumuta
Un studiu publicat anul trecut de Universitatea din Mannheim și Banca Centrală Europeană, care a analizat valurile de căldură, seceta și inundațiile din vara lui 2025, estimează că economia europeană a pierdut aproximativ 0,3% din producție. Dar până în 2029, pierderile cumulate ar putea ajunge la 0,8%, pe fondul reducerii productivității, al blocajelor din lanțurile de aprovizionare și al scăderii veniturilor din turism.
Actualul val de caniculă riscă să amplifice aceste pierderi. Potrivit unei analize Allianz, citată de Financial Times, Europa este deosebit de vulnerabilă la temperaturile extreme deoarece mare parte din infrastructura sa a fost proiectată pentru un climat mult mai răcoros. În plus, orașele sunt dense, concepute să rețină căldura, iar gradul de utilizare a aparatelor de aer condiționat este de doar 19%, comparativ cu aproximativ 90% în Statele Unite.
Disconfortul termic lovește productivitatea
În aceste condiții, efectele economice se amplifică rapid după depășirea pragului de 30 de grade Celsius. Allianz estimează că productivitatea muncii scade cu aproximativ 3% pentru fiecare grad în plus în intervalul 30-35 de grade. În același timp, consumul de energie crește cu aproximativ 1,2% pentru fiecare grad peste acest prag, ceea ce înseamnă costuri mai mari pentru companii.
Rezultatul este o economie care produce mai puțin și consumă mai multe resurse. Companiile cheltuiesc mai mult pentru răcirea spațiilor și se confruntă cu întreruperi ale activității, iar infrastructura și transporturile devin mai vulnerabile. În paralel, nivelul scăzut ale apelor afectează transportul fluvial, iar agricultura și turismul sunt tot mai expuse fenomenelor meteo extreme.
Pentru a ilustra amploarea riscurilor pe termen mediu, Allianz a analizat un scenariu în care cei mai călduroși cinci ani din perioada 2014-2024 s-ar repeta între 2026 și 2030. În acest caz, Franța, Germania, Italia și Spania ar înregistra pierderi cumulate de 5-7% din PIB.
Efectele se văd și în prețuri. Potrivit BCE, un episod sever de caniculă și secetă poate majora inflația alimentară cu aproximativ 0,4-0,9 puncte procentuale în decurs de un an. Banca centrală avertizează că, pe măsură ce schimbările climatice se intensifică, astfel de șocuri asupra prețurilor alimentelor vor deveni probabil tot mai frecvente și mai puternice.
