Cât costă Groenlanda: prețul la care Trump ar putea cumpăra insula
Statele Unite ar plăti aproximativ 700 de miliarde de dolari pentru a atinge obiectivul președintelui Donald Trump de a cumpăra Groenlanda, potrivit a trei persoane familiarizate cu situația, citate de NBC News. Calculul a fost realizat de cercetători și foști oficiali americani.
Suma ar reprezenta mai mult de jumătate din bugetul anual al Departamentului Apărării și a alimentat îngrijorări în Europa, în contextul declarațiilor repetate ale lui Trump privind preluarea Groenlandei, după ce acesta a ordonat anterior o operațiune militară americană pentru capturarea președintelui Venezuelei și a soției sale.
Cu o suprafață de aproximativ 2,16 milioane de kilometri pătrați, de peste nouă ori mai mare decât România, și o populație de doar circa 56.000 de locuitori, Groenlanda a devenit una dintre cele mai valoroase piese de pe tabla geopolitică globală. Oficial, insula arctică se află sub coroana daneză, însă beneficiază de autonomie extinsă din 2009, inclusiv control asupra resurselor naturale.
În ultimii ani, Groenlanda a intrat tot mai des în discursul politic de la Washington. În timpul celui de-al doilea mandat, Donald Trump nu a exclus public nici măcar posibilitatea preluării insulei cu forța, o declarație fără precedent între aliați ai Organizației Tratatului Atlanticului de Nord (NATO).
Groenlanda nu este de vânzare, iar oficialii danezi și groenlandezi au respins afirmațiile lui Trump potrivit cărora SUA ar urma să obțină insula „într-un fel sau altul”. Totuși, un oficial de rang înalt de la Casa Albă a declarat că secretarul de stat Marco Rubio a primit sarcina de a elabora, în următoarele săptămâni, o propunere de cumpărare a Groenlandei, descrisă drept o „prioritate majoră” pentru Trump.
Potrivit unui oficial american familiarizat cu situația, SUA pot deja să suplimenteze trupele din Groenlanda și să-și extindă capacitățile militare și de securitate în baza acordului existent între cele două guverne. Deși unii oficiali ai administrației Trump au sugerat că SUA ar putea folosi forța militară pentru a prelua insula, alți oficiali și aliați ai Casei Albe consideră mai probabilă o încercare de cumpărare sau formarea unei noi alianțe.
Proiect de lege pentru anexarea Groenlandei
Congresmenul republican Randy Fine a introdus luni, 12 ianuarie, un proiect de lege în Camera Reprezentanților prin care Groenlanda ar putea deveni al 51-lea stat al SUA, respectiv care l-ar autoriza pe Donald Trump să întreprindă toate măsurile necesare pentru anexarea sau dobândirea insulei.
„Groenlanda nu este un avanpost îndepărtat pe care ne putem permite să-l ignorăm - este un activ vital pentru securitatea națională”, a declarat congresmanul Fine, potrivit unui comunicat publicat pe pagina sa oficială de știri, găzduită pe domeniul guvernamental al Camerei Reprezentanților din SUA.
„Cine controlează Groenlanda controlează rutele-cheie de transport din Arctica și arhitectura de securitate care protejează Statele Unite. America nu poate lăsa acest viitor în mâinile unor regimuri care disprețuiesc valorile noastre și caută să ne submineze securitatea”, a mai transmis Fine.
Menționăm că este doar o propunere. Textul integral poate fi consultat AICI.
Ce opțiuni mai are SUA
Dorința lui Trump de a obține Groenlanda este alimentată și de temerile că locuitorii ar putea cere independența, iar, dacă ar reuși, cei aproximativ 43.000 de kilometri de coastă ai insulei ar putea ajunge sub influența Rusiei sau Chinei, potrivit unor specialiști americani, citați de asemenea de NBC.
Opțiunea militară
Analiștii consultați de BBC consideră că o operațiune-fulger pentru preluarea Groenlandei ar fi ușor de executat din punct de vedere militar, dar cu consecințe geopolitice uriașe.
Groenlanda nu are armată proprie, iar apărarea este responsabilitatea Danemarcei, care dispune însă de resurse limitate în regiune. În prezent, SUA au deja peste 100 de militari staționați permanent la baza Pituffik, din nord-vestul Groenlandei.
Totuși, un astfel de scenariu ar fi „contrar dreptului internațional” și ar duce la o ruptură definitivă a NATO.
O campanie de influență
Sondajele arată că majoritatea locuitorilor Groenlandei doresc independență față de Danemarca, dar nu vor să devină parte a SUA. Totuși, experții cred că Washingtonul ar putea încerca o campanie de influență, prin stimulente economice și investiții, menită să încline balanța în favoarea SUA.
Potrivit analiștilor de la Atlantic Council, o astfel de strategie ar putea încuraja mai întâi obținerea independenței insulei, urmând ca apoi SUA „să devină partenerul strategic” al Groenlandei.
Modelul ar semăna cu acordurile semnate de SUA cu Palau, Statele Federate ale Microneziei și Insulele Marshall, care oferă Washingtonului drepturi de apărare în schimbul posibilității cetățenilor acelor state de a trăi și munci în America. Însă, subliniază experții danezi, niciuna dintre aceste opțiuni nu ar oferi SUA drepturi de proprietate asupra resurselor minerale.
De ce e Groenlanda atât de valoroasă
Miza reală este una de resurse și bani. Insula dispune de:
- rezerve de petrol și gaze naturale;
- uraniu, esențial pentru energie și apărare;
- aur, diamante și rubine;
- zăcăminte importante de pământuri rare, critice pentru industria tehnologică, baterii, turbine eoliene, armament și petrochimie;
- metale strategice precum nichel, cobalt și molibden.
În prezent, peste 80% din suprafața Groenlandei este acoperită de gheață, iar legislația de mediu limitează exploatarea. Acest lucru a ținut investițiile la un nivel relativ scăzut, în pofida potențialului estimat la zeci, posibil sute de miliarde de dolari pe termen lung.
Însă schimbările climatice modifică rapid ecuația economică: ghețarii se topesc, rutele maritime polare devin navigabile, iar costurile logistice scad.
Pentru comerțul global, aceste rute pot reduce timpul de transport dintre Asia, Europa și America de Nord cu până la 30-40%, comparativ cu traseele tradiționale. Nave comerciale chineze și ruse folosesc deja aceste coridoare, un fapt care îngrijorează Washingtonul, conform unei analize Il Messaggero.
