CCR analizează noua Lege a integrității. Sunt contestate prevederi privind mandatele aleșilor și declarațiile de avere
Curtea Constituțională a României (CCR) este așteptată să se pronunțe luni, 17 august, asupra sesizărilor de neconstituționalitate formulate împotriva noii Legi a integrității. Actul normativ a fost contestat atât de un grup de 27 de senatori USR și PNL, cât și de președintele Nicușor Dan.
UPDATE 15:00 Curtea Constituțională a declarat neconstituțională prevederea referitoare la declarațiile de interese financiare ale partenerilor de viață ai demnitarilor.
De asemenea, CCR a declarat neconstituțională sintagma „relații asemănătoare acelora dintre soți”. Prevederea extindea obligația de depunere a declarațiilor de interese financiare la persoanele care au astfel de relații cu demnitarii, potrivit informațiilor transmise luni.
În ceea ce privește prevederea referitoare la aleșii aflați în funcție, CCR a stabilit că aceasta este constituțională. Potrivit surselor Digi24, decizia a fost luată cu 5 voturi „pentru” constituționalitate și 3 voturi „împotrivă”.
RECOMANDAREA NOASTRĂ
Statul sprijină extinderea rețelei fotovoltaice. Se alocă 500 de milioane de euro pentru dezvoltarea unităților de producere și stocare
Știrea inițială
Contestațiile vizează mai multe prevederi ale legii, inclusiv cele referitoare la efectele unor decizii definitive de incompatibilitate sau conflict de interese și la obligația anumitor persoane din viața privată a demnitarilor de a depune declarații de avere și de interese.
Una dintre principalele prevederi contestate se referă la aleșii aflați în funcție pentru care există o decizie definitivă privind incompatibilitatea sau conflictul de interese, pronunțată înainte de intrarea în vigoare a noii legi.
Potrivit prevederii contestate, aceștia ar urma să își piardă mandatul în termen de 30 de zile.
Contestatarii susțin că această dispoziție contravine principiului neretroactivității legii, prevăzut la articolul 15 din Constituție. Argumentul este că o nouă sancțiune nu ar putea fi aplicată unor situații juridice încheiate sub legislația anterioară.
Prevederea a fost asociată în dezbaterea publică cu situația primarului Timișoarei, Dominic Fritz, dar se poate aplica și altor aleși aflați în situații similare, în funcție de forma finală și de interpretarea legii.
Cine trebuie să depună declarații de avere
O altă prevedere contestată vizează extinderea obligației de a depune declarații de avere și de interese la partenerii de viață ai unor demnitari.
Legea folosește formularea „persoana care are relații asemănătoare acelora dintre soți”. Contestatarii susțin că sintagma nu stabilește suficient de clar criteriile în baza cărora o relație intră în această categorie.
În sesizarea președintelui este invocat faptul că legea nu precizează criterii precum durata relației, existența unei gospodării comune sau gradul de interdependență economică.
O altă problemă ridicată privește publicarea unor informații despre persoane care nu ocupă funcții publice. Potrivit argumentelor din sesizări, această obligație ar putea reprezenta o ingerință în dreptul la viață privată.
Prevederea a fost asociată în spațiul public cu situația partenerei președintelui Nicușor Dan, Mirabela Grădinaru.
Legea este legată și de PNRR
Noua Lege a integrității este legată de un jalon asumat de România prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Potrivit informațiilor prezentate în contextul contestării legii, aceasta trebuie promulgată până la 31 august.
Miza financiară indicată pentru îndeplinirea jalonului este de 771 de milioane de euro.
Social-democrații au criticat sesizarea depusă de parlamentarii USR și PNL și au susținut că aceasta poate întârzia îndeplinirea jalonului și, implicit, accesarea fondurilor europene aferente.
De cealaltă parte, contestatarii susțin că respectarea termenului din PNRR nu poate justifica adoptarea unor prevederi pe care le consideră neconstituționale.
Decizia din 2025 privind declarațiile de avere
Contestațiile apar și pe fondul deciziei CCR din mai 2025, prin care Curtea a limitat caracterul public al unor informații referitoare la membrii familiei incluse în declarațiile de avere.
În acest context, Agenția Națională de Integritate și organizații specializate în domeniul anticorupției au avertizat că reducerea transparenței privind averile poate avea implicații asupra angajamentelor asumate de România în relația cu OCDE, GRECO (Grupul Statelor împotriva Corupției) și Comisia Europeană.
CCR poate respinge sesizările, caz în care legea își poate continua traseul către promulgare, sau poate constata neconstituționalitatea unor prevederi.
În cazul identificării unor probleme de constituționalitate, Parlamentul va trebui să pună dispozițiile respective în acord cu decizia Curții.
