Ce cred economiștii despre noua schemă de plafonare a adaosului comercial, legată de inflație: „Riscă să crească alte prețuri”
Încă din decembrie, ministrul Agriculturii, Florin Barbu, propunea public o nouă intervenție în piața alimentară, legând plafonarea adaosului comercial de nivelul inflației. Recent, oficialul a anunțat că proiectul care detaliază mecanismul de plafonare a adaosurilor, aplicabil atunci când inflația depășește pragul de 5%, va fi publicat în această perioadă.
Schema ar urma să intre în vigoare după încheierea actualei plafonări la alimentele de bază, care expiră la 31 martie 2026, și va fi activată doar în perioadele în care inflația urcă peste nivelul de 5%.
În ianuarie 2026, rata anuală a inflației a ajuns la 9,6%.
Oficialul a subliniat recent că intervenția vizează adaosul comercial, nu prețul final al alimentelor, și că datele vor fi fundamentate pe statistici oficiale.
„Noi trebuie să discutăm în momentul de faţă despre inflaţie. Inflaţia este una mare în România şi pe produsele agroalimentare şi, sigur, trebuie să ne punem la masă, Guvernul României, colegii mei din Parlament, pentru a încerca să creăm un mecanism pentru a gestiona partea de inflaţie. Lucrul acesta îl voi face, voi aduce toate datele, bineînţeles, economice şi toate datele stabilite de Institutul Naţional de Statistică.
Şi cred că în momentul de faţă nu trebuie să intervenim în piaţă, dar printr-un mecanism corect prin care să gestionăm foarte bine inflaţia ar trebui ca tot ceea ce înseamnă produse agroalimentare pe teritoriul României, atunci când inflaţia sare de 5%-6%, să intre un mecanism de plafonare a adaosului comercial”, a declarat Florin Barbu miercuri, 11 februarie, după participarea la lucrările Adunării Generale a Uniunii Naţionale a Consiliilor Judeţene din România.
Ce cred economiștii
Economiștii avertizează că o legare a plafonării de inflație ar putea duce la distorsiuni în piață și la scumpirea altor produse.
„Ideea de la Ministerul Agriculturii este excepțional de proastă. Este o idee care dezavantajează fix agricultorii români pe care pretinde că vrea să-i ajute, complică lucrurile inutil, ducând probabil, până la urmă, la o creștere a prețurilor în alte zone”, a declarat profesorul de economie Christian Năsulea, pentru DigiEconomic.
De asemenea, o analiză semnată de analistul Adrian Negrescu arată că, deși la prima vedere măsura poate părea o soluție pentru protejarea puterii de cumpărare, intervenția directă în mecanismul de formare a prețurilor ar putea genera efecte adverse asupra lanțurilor de aprovizionare și asupra mediului de afaceri.
Potrivit specialistului, introducerea unui plafon fix al adaosului comercial, de exemplu de maximum 20% pentru procesatori și 20% pentru retaileri, într-un context inflaționist, ar produce distorsiuni imediate în piață. Din declarațiile oficiale reiese că un astfel de mecanism ar putea fi extins la toate produsele alimentare, nu doar la cele de bază, ceea ce ar reprezenta o intervenție fără precedent la nivel european.
Ce cred comercianții
Reprezentanții micilor comercianți sunt, la rândul lor, sceptici în privința eficienței mecanismului. Feliciu Paraschiv, vicepreședinte al Asociației Naționale a Comercianților Mici și Mijlocii din România (ANCMMR), atrage atenția că plafonarea nu a redus inflația nici în actuala formă și că efectele s-au transferat către alte produse.
„Noi nu credem că acționarea mecanismului de plafonare va scădea inflația pentru că, dacă o luăm de la început, observăm că poate într-adevăr plafonarea a reușit să reducă inflația la 5,3%. Dar plafonarea a continuat și noi suntem cu o inflație de 10%. Dacă noi eram sub o plafonare, de ce a crescut inflația la loc? Asta înseamnă că nu plafonarea are o legătură directă cu inflația. Mai degrabă aș trage un semnal de alarmă asupra efectului de waterbed, pe care l-am simțit cu toții și îl simțim în piață”, a transmis acesta, recent, la Digi24.
Efectul „saltelei cu apă” („waterbed effect”) în economie apare atunci când reglementarea unui preț impus determină creșterea altor prețuri nereglementate, asemenea unei saltele cu apă: dacă apeși pe o parte, cealaltă se ridică.
„Am plafonat o serie de produse și au crescut prețurile la alte produse neplafonate, artificial ca să zic așa, adică au preluat marja de la cele plafonate. Noi aici avem o plafonare diferită față de plafonarea de la energie. Plafonarea de la energie a însemnat: un preț scăzut și diferența o plătește statul. Tot din buzunarele noastre. Plafonarea la alimente spune așa: un preț scăzut la alimente și diferența o plătește retailerul. Păi retailerul... dacă nu poate să mai iasă pe profit automat, va trebui să crească adaosurile comerciale la alte produse neplafonate”, a explicat Paraschiv.
