CNSP a majorat prognoza de inflație pentru 2026 la 7,9%. Conflictul din Orientul Mijlociu și scumpirea energiei pun presiune pe prețuri
Comisia Națională de Strategie și Prognoză (CNSP) a revizuit luni, 8 iunie, în creștere prognoza de inflație pentru 2026, estimând acum o rată medie anuală de 7,9%, cu 1,4 puncte procentuale peste nivelul anticipat în prognoza din toamna anului trecut.
Totodată, instituția a majorat și estimarea privind inflația de la finalul anului 2026, de la 3,6% la 5,3%, ceea ce reprezintă o revizuire ascendentă de 1,7 puncte procentuale.
Potrivit prognozei macroeconomice de primăvară pentru perioada 2026-2029, principalul factor care a determinat modificarea estimărilor este intensificarea conflictului din Orientul Mijlociu, care a influențat în special prețurile combustibililor.
Specialiștii CNSP arată că impactul tensiunilor geopolitice s-a resimțit inițial în prețurile la carburanți, însă efectele se extind treptat și asupra altor categorii de bunuri și servicii.
RECOMANDAREA NOASTRĂ
Cât costă o excursie cu mașina în principalele destinații europene. Prețurile au luat foc în sezonul concediilor. Ghid complet
„Impactul s-a resimțit în prima etapă la nivelul grupei de combustibili, urmând ca efectele de runda a doua să se regăsească treptat și în prețul celorlalte categorii de bunuri și servicii, în special cele de transport”, se arată în nota care însoțește prognoza CNSP.
Instituția estimează că procesul de dezinflație, întrerupt în luna martie, ar urma să fie reluat începând cu trimestrul al treilea al anului, pe măsură ce dispar efectele statistice generate de liberalizarea pieței energiei electrice și de modificările fiscale aplicate în acest an.
Energia, combustibilii și serviciile au alimentat creșterea prețurilor
Datele analizate de CNSP arată că presiunile inflaționiste s-au intensificat puternic la începutul anului.
După o inflație medie de 9,6% în primul trimestru, rata anuală a depășit pragul de 10% în aprilie, ajungând la 10,7%.
În structura inflației, cele mai mari creșteri au fost înregistrate la servicii, cu 13%, și la bunurile nealimentare, cu 12%. Prețurile alimentelor au crescut într-un ritm mai redus, dar au rămas ridicate, cu un avans anual de 7,4%.
Cele mai importante scumpiri consemnate în ultimele 12 luni au fost:
- energia electrică: +54,2%;
- chirii: +43,8%;
- motorină: +32,7%;
- benzină: +22,4%.
În categoria alimentelor, cele mai mari majorări de preț au fost înregistrate la cafea (+21,8%), ouă (+14,8%), carne de bovine (+12,2%), fructe proaspete (+11,8%) și lapte de vacă (+11%).
Riscuri suplimentare pentru 2027
CNSP avertizează că există factori care ar putea încetini procesul de reducere a inflației și în anii următori.
Printre principalele riscuri identificate se numără reliberalizarea pieței gazelor naturale și eliminarea plafonării adaosului comercial pentru produsele alimentare de bază.
Potrivit instituției, aceste măsuri ar putea genera noi presiuni asupra prețurilor și ar putea afecta consumul gospodăriilor.
„Aceste șocuri ar putea produce o temperare a procesului dezinflaționist și o inhibare a consumului gospodăriilor populației”, arată CNSP.
În ciuda revizuirii în creștere pentru acest an, scenariul oficial al CNSP indică o reducere graduală a inflației în perioada următoare.
Instituția estimează o inflație medie anuală de 3,8% în 2027, care ar urma să coboare la 3% în 2028 și la 2,8% în 2029.
În paralel, Banca Națională a României are o perspectivă ceva mai optimistă. Conform celui mai recent Raport asupra inflației, publicat în luna mai, BNR estimează că rata anuală a inflației va ajunge la 5,5% la sfârșitul acestui an, urmând să scadă la 2,9% la finalul lui 2027 și la 2,7% în primul trimestru din 2028.
Revizuirea în creștere a estimărilor CNSP sugerează că presiunile asupra prețurilor rămân ridicate în economia românească, pe fondul costurilor mai mari cu energia, combustibilii și serviciile.
Te-ar putea interesa și Economist, după amenda de 710 mil. euro aplicată băncilor pentru manipularea ROBOR: Nota de plată va fi transferată clienților
