Comisia Europeană adoptă prima strategie pentru sectorul zootehnic: vrea să reducă dependența de importuri și să sprijine fermierii
Comisia Europeană a adoptat marți, 7 iulie, prima Strategie a UE pentru sectorul zootehnic, prin care urmărește consolidarea pe termen lung a unui sector considerat esențial pentru securitatea alimentară, autonomia strategică și viitorul comunităților rurale europene. Documentul stabilește măsuri pentru sprijinirea fermierilor din zootehnie în fața provocărilor economice, de mediu și de piață, într-un context marcat de costuri ridicate, volatilitate, boli, presiuni climatice și cerințe tot mai mari privind bunăstarea animalelor.
Potrivit Comisiei Europene, zootehnia reprezintă aproximativ 40% din valoarea adăugată agricolă a UE și generează o cifră de afaceri anuală de aproximativ 400 de miliarde de euro.
Datele europene arată că, în 2025, efectivele de animale din Uniunea Europeană includeau 132 de milioane de porci, 72 de milioane de bovine, 54 de milioane de ovine, 10 milioane de caprine și aproximativ 1,6 miliarde de păsări.
Sectorul are, de asemenea, aproximativ 7 milioane de persoane active în 4 milioane de ferme din UE și reprezintă 42% din forța de muncă agricolă a Uniunii Europene.
RECOMANDAREA NOASTRĂ
Bolojan anunță noi investiții în infrastructura energetică: Se alocă 150 de milioane euro pentru dezvoltarea instalaţiilor de stocare
Profitabilitatea fermierilor, principala provocare
Comisia arată că fermierii din zootehnie se confruntă cu presiuni economice și structurale tot mai mari. Costurile ridicate și volatile ale inputurilor, incertitudinile de pe piață, fenomenele climatice extreme mai frecvente, bolile animale și puterea limitată de negociere pun presiune asupra veniturilor.
Deficitul de finanțare pentru producția animală era estimat la 18,7 miliarde de euro în 2022, reprezentând aproximativ 30% din deficitul total de finanțare al agriculturii UE, calculat la 62 de miliarde de euro.
Sectorul se confruntă și cu îmbătrânirea populației, deficit de forță de muncă și acces limitat la servicii esențiale, precum sprijinul veterinar în zonele rurale. Fermierii sub 40 de ani reprezintă doar o mică parte din totalul sectorului zootehnic.
Citește și Bani europeni pentru fermierii afectați de evenimentele climatice nefavorabile. Cât primește România
Cinci priorități pentru viitorul zootehniei europene
Strategia stabilește cinci direcții principale de acțiune: reziliență, competitivitate, sustenabilitate, dimensiune teritorială și excelență în producția zootehnică.
Comisia vrea un sector zootehnic mai bine pregătit pentru crize, prin consolidarea instrumentelor de gestionare a riscurilor și analizarea unui nou sistem de asigurare și reasigurare. Executivul european transmite că va sprijini statele membre în gestionarea impactului bolilor animale, cu accent pe prevenție, detectare timpurie și intervenție rapidă.
În zona competitivității, Bruxellesul urmărește creșterea profitabilității, adoptarea inovării și acces mai bun la finanțare, inclusiv pentru tranziția către sisteme fără cuști. Comisia mai anunță că va lucra la o mai bună aliniere a standardelor de producție, în special în privința bunăstării animalelor, și la promovarea unor noi oportunități de piață prin diplomație agroalimentară.
Comisia va lucra la un sistem financiar dedicat de gestionare a riscurilor în cadrul următorului Cadru Financiar Multianual, împreună cu Banca Europeană de Investiții și instituțiile financiare, pentru a acoperi nevoile de asigurare și reasigurare legate de riscurile climatice. De asemenea, Comisia va pune la dispoziția statelor membre un manual specific, cu orientări operaționale privind gestionarea riscurilor, pentru a completa recomandările PAC.
Strategia prezintă și măsuri pentru consolidarea și actualizarea prevenirii și răspunsului la bolile animale, inclusiv orientări privind utilizarea vaccinării preventive.
„Cercetarea și inovarea sunt esențiale pentru adaptarea la schimbările climatice și pentru reducerea impactului acestora. UE va sprijini dezvoltarea și adoptarea unor instrumente practice, precum tehnici mai eficiente de hrănire, reducerea emisiilor, strategii de ameliorare genetică, eficiența utilizării apei sau zootehnia de precizie. Recomandări în acest sens vor fi adresate statelor membre în cadrul viitoarelor recomandări pentru PAC 2028-2034”, mai arată sursa citată.
Te-ar putea interesa și GRAFICE România, printre statele europene cu cele mai mari creșteri ale costurilor pentru fermieri
