Analiză Comisia Europeană avertizează: România continuă să se confrunte cu dezechilibre macroeconomice. Analiza experților de la Bruxelles
Comisia Europeană a adoptat miercuri, 3 iunie, pachetul de primăvară al Semestrului European 2026 și a publicat raportul de țară pentru România, document care evaluează progresele în implementarea recomandărilor specifice, precum și stadiul Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Pe baza acestei analize, Comisia a identificat cele mai presante provocări cu care se confruntă România și a concluzionat că țara continuă să se confrunte cu dezechilibre macroeconomice excesive.
Potrivit raportului, vulnerabilitățile legate de deficitul bugetar și deficitul de cont curent s-au redus într-o anumită măsură, însă rămân semnificative. În același timp, competitivitatea costurilor continuă să se deterioreze, deși într-un ritm mai lent decât anterior.
Comisia constată că deficitul guvernamental s-a redus în 2025 ca urmare a unor eforturi importante de consolidare fiscală. O nouă reducere este așteptată în 2026 și 2027, însă deficitul va rămâne ridicat.
Inflația de bază a fost cea mai ridicată din Uniunea Europeană în ultimii ani, iar majorările de TVA din 2025 explică doar o parte a fenomenului, potrivit Comisiei. Inflația este prognozată să rămână la un nivel ridicat.
RECOMANDAREA NOASTRĂ
Economia europeană scade puternic. România evită recesiunea tehnică, dar rămâne printre economiile cu cele mai slabe rezultate din UE
Progresele în materie de politici publice au fost semnificative în 2025, în special în ceea ce privește reducerea deficitului bugetar, datorită înghețării pentru doi ani a salariilor și pensiilor din sectorul public, precum și majorării TVA și a altor taxe.
Comisia avertizează însă că, în lipsa unei consolidări fiscale suplimentare și ferme, completată de politici prudente privind veniturile și reforme structurale eficiente, România rămâne expusă creșterii ratelor dobânzilor și schimbărilor de încredere din partea investitorilor.
Estimări privind economia
Creșterea economică reală a României a fost de 0,7% în 2025, iar inflația măsurată prin indicele armonizat al prețurilor de consum a fost de 6,8%. Prognoza de primăvară a Comisiei Europene estimează o creștere economică de doar 0,1% în 2026 și de 2,3% în 2027. Inflația este estimată la 7,0% în 2026 și la 3,7% în 2027.
Potrivit datelor Eurostat, deficitul bugetar al României a scăzut de la 9,3% din PIB în 2024 la 7,9% din PIB în 2025. Reducerea deficitului reflectă impactul mai multor pachete de consolidare fiscală adoptate între decembrie 2024 și octombrie 2025.
Totodată, Comisia estimează un deficit de 6,2% din PIB în 2026 și de 5,8% din PIB în 2027.
„Situația fiscală a României rămâne însă fragilă și marcată de incertitudini, inclusiv din cauza contextului politic actual.”
Datoria publică a României a crescut de la 54,8% din PIB la sfârșitul anului 2024 la 59,3% din PIB la sfârșitul anului 2025. Comisia estimează că aceasta va ajunge la 61,6% din PIB la finalul anului 2026 și la 63,4% din PIB la sfârșitul anului 2027, în principal din cauza deficitelor bugetare ridicate și a costurilor mai mari cu dobânzile.
Cheltuielile totale pentru apărare au reprezentat 1,5% din PIB în 2025 și sunt estimate la 1,7% din PIB în 2026 și 1,8% din PIB în 2027.
Citește și Prognoza Comisiei Europene pune presiune pe România. Mediul de afaceri cere reacție rapidă
Riscuri în energie
Uniunea Europeană continuă să se confrunte cu riscuri privind aprovizionarea cu energie și cu volatilitatea ridicată a prețurilor, amplificate de tensiunile geopolitice.
După izbucnirea războiului din Orientul Mijlociu în februarie 2026, România a adoptat măsuri fiscale pentru a reduce impactul creșterii prețurilor la energie asupra populației și companiilor. Acestea includ reducerea accizelor la motorină până la sfârșitul lunii iunie 2026 și scheme de ajutor de stat pentru fermieri și anumite companii până în septembrie 2026.
În acest context, specialiștii de la Bruxelles estimează că impactul bugetar al acestor măsuri va fi de mai puțin de 0,1% din PIB în 2026. Dacă măsurile ar fi prelungite până la finalul anului, costul fiscal ar ajunge la aproximativ 0,1% din PIB.
Potrivit calculelor Comisiei, cheltuielile nete ale României au crescut cu 0,5% în 2025, sub nivelul maxim recomandat. Pentru 2026, creșterea este estimată la 1,8%, iar creșterea cumulată pentru perioada 2025-2026 la 2,3%, ambele valori fiind sub plafonul recomandat.
Te-ar putea interesa și Test pentru sistemul energetic: România riscă un deficit de energie în orele critice ale iernii următoare, susțin experții
Provocări importante
Raportul subliniază că România se confruntă în continuare cu provocări importante legate de calitatea și eficiența administrației publice, pregătirea și prioritizarea marilor proiecte de investiții, decarbonizarea economiei și a producției de energie, protecția socială și accesul la servicii esențiale, participarea pe piața muncii, deficitul de competențe, precum și nivelurile ridicate de sărăcie și excluziune socială.
„Administrația publică și instituțiile slabe continuă să afecteze mediul de afaceri. Deși există un cadru formal pentru elaborarea legislației de calitate, aplicarea acestuia este lipsită de consecvență. Persistă deficiențe în ceea ce privește consultările publice și evaluările de impact, care rămân adesea formale. Organizațiile societății civile și mediul de afaceri continuă să își exprime îngrijorarea față de consultările publice desfășurate în termene foarte scurte și cu o luare redusă în considerare a observațiilor formulate. (...)
În plus, România se numără printre statele cu cele mai slabe performanțe în ceea ce privește povara reglementărilor, iar 66% dintre companii consideră că reglementările de afaceri reprezintă un obstacol pentru investițiile pe termen lung. În pofida unor îmbunătățiri, disponibilitatea serviciilor publice digitale pentru companii și cetățeni rămâne mult sub media Uniunii Europene (55% față de 86% pentru companii și 63% față de 82% pentru cetățeni)”, mai arată analiza Comisiei.
Se mai arată că România ar beneficia de o aplicare mai fermă a cadrului de guvernanță corporativă pentru întreprinderile de stat, inclusiv în ceea ce privește transparența și concurența în numirea membrilor consiliilor de administrație, stabilirea unor mandate coerente și utilizarea remunerării bazate pe performanță.
Slăbiciuni în PNRR
În pofida eforturilor realizate în 2025, întârzierile recurente în implementarea programelor europene, inclusiv a PNRR, indică slăbiciuni persistente ale administrației publice în planificarea, organizarea și implementarea proiectelor complexe, potrivit analizei.
„Concurența în achizițiile publice este limitată, iar problemele legate de planificarea și pregătirea licitațiilor persistă. Achizițiile publice rămân un domeniu cu risc ridicat de corupție și fraudă.
Implementarea politicilor de adaptare la schimbările climatice și a investițiilor în infrastructura de mediu, în special în domeniul gestionării apei, al rezilienței climatice, al gestionării deșeurilor, economiei circulare și soluțiilor bazate pe natură, este îngreunată de lipsa expertizei și a resurselor la toate nivelurile administrației teritoriale, precum și de deficiențe sistemice privind guvernanța, procedurile administrative, planificarea strategică, aplicarea legislației și colectarea datelor.
În același timp, presiunile asupra ecosistemelor și biodiversității, inclusiv asupra ecosistemelor marine, continuă să fie ridicate”, notează raportul.
Decalaje importante în transport
Potrivit Executivului European, persistă decalaje importante în infrastructura feroviară și rutieră, inclusiv în ceea ce privește reziliența la schimbările climatice, modernizarea materialului rulant, conectivitatea zonelor izolate și conexiunile transfrontaliere. Implementarea rețelei TEN-T este inegală, în timp ce reînnoirea parcului auto avansează lent, iar rezultatele în materie de siguranță rutieră se numără printre cele mai slabe din Uniunea Europeană.
„Abordarea acestor nevoi investiționale ar sprijini creșterea economică și convergența regională, în condițiile în care PIB-ul pe cap de locuitor din regiunea Capitalei este semnificativ mai ridicat decât în orice altă regiune a țării.”
Dezvoltarea energiei verzi
Deși Comisia apreciază că România a înregistrat unele progrese în decarbonizarea mixului energetic, în special prin închiderea capacităților pe cărbune și lignit prevăzute în PNRR, sunt necesare eforturi suplimentare pentru continuarea tranziției energetice.
„Sistemul energetic al țării se bazează încă într-o măsură importantă pe combustibili fosili, care determină adesea nivelurile ridicate ale prețurilor la electricitate. Eliminarea treptată a cărbunelui și limitarea utilizării gazelor naturale prin înlocuirea acestora cu alternative mai curate ar proteja mai bine economia României de viitoarele șocuri ale prețurilor combustibililor fosili, ar spori securitatea energetică și ar îmbunătăți competitivitatea prin reducerea costurilor cu energia.
În ultimii ani s-au înregistrat progrese în extinderea producției de energie regenerabilă, iar PNRR include măsuri pentru reformarea cadrului de reglementare în favoarea dezvoltării surselor regenerabile. Cu toate acestea, provocările identificate în 2025 persistă.”
Potrivit raportului, România se confruntă cu numeroase obstacole în dezvoltarea energiei regenerabile, printre care un cadru de reglementare imprevizibil, incertitudinea prețurilor, proceduri greoaie de autorizare și reguli neclare privind utilizarea terenurilor.
„Sunt necesare investiții suplimentare pentru creșterea flexibilității sistemului energetic, în special în infrastructura rețelelor electrice, precum și reforme legislative care să simplifice și să accelereze procedurile de autorizare.
România este pe drumul cel bun pentru atingerea țintei de 15% privind interconectările transfrontaliere până în 2030, însă capacitatea actuală rămâne insuficientă, iar progresele sunt lente. Există potențial pentru o coordonare mai strânsă cu statele vecine — Bulgaria, Ungaria, Republica Moldova și Ucraina — pentru consolidarea integrării pieței regionale de energie.
România continuă să subvenționeze combustibilii fosili, iar sectorul încălzirii, puternic dependent de gaze naturale, rămâne în mare parte nereformat. Lipsa unei traiectorii clare de eliminare a acestor subvenții înainte de 2030 descurajează electrificarea și încetinește decarbonizarea mixului energetic. Este deosebit de importantă eliminarea subvențiilor pentru combustibili fosili care nu sunt direcționate către combaterea sărăciei energetice și care nu răspund unor preocupări reale de securitate energetică.”
Te-ar putea interesa și GRAFICE Ministerul Energiei accelerează plățile din PNRR: peste 76 milioane de euro au fost deja achitate beneficiarilor
În plus, PNRR și programele de coeziune includ investiții importante în eficiența energetică a locuințelor și clădirilor publice, însă implementarea este lentă, iar problemele privind calitatea locuințelor persistă.
Sunt necesare eforturi suplimentare pentru accelerarea dezvoltării capacităților de producție din surse regenerabile, reducerea dependenței de combustibilii fosili în industrie și diminuarea consumului de energie, în special în sectorul transporturilor și al clădirilor.
Analiza pieței muncii
Bruxellesul mai notează că participarea femeilor pe piața muncii din România este printre cele mai reduse din Uniunea Europeană (57,8% față de media UE de 71,1%). Tinerii întâmpină dificultăți în accesarea unui loc de muncă formal, rata șomajului în rândul acestora fiind printre cele mai ridicate din UE. De asemenea, proporția tinerilor care nu sunt nici angajați, nici înscriși într-o formă de educație sau formare profesională (NEET) este semnificativ peste media europeană (19,4% față de 11,1%).
„Participarea persoanelor cu dizabilități pe piața muncii rămâne redusă, iar diferența față de populația generală este una dintre cele mai mari din Uniunea Europeană.
Creșterea participării femeilor, tinerilor și persoanelor cu dizabilități pe piața muncii ar putea contribui la compensarea efectelor demografice negative și la susținerea dezvoltării economice”, se mai precizează în raport.
Totodată, România se numără și printre statele cu cele mai ridicate niveluri ale sărăciei în muncă: 10,7% dintre persoanele ocupate sunt expuse riscului de sărăcie, comparativ cu 8,3% la nivelul Uniunii Europene.
Vezi documentul aici.
Citește și Uniunea Europeană riscă să piardă peste un milion de locuri de muncă în 2026. Din ce cauză
