Consilier prezidenţial, după reuniunea privind mineralele critice din SUA: Să ieșim din paradigma simplistă cu „ne vindem resursele”
Consilierul prezidenţial pe probleme economice Radu Burnete, afirmă, după prima reuniune dedicată mineralelor critice desfăşurată la Washington între 3 și 6 februarie, că America are nevoie de „aliaţi cu economii reziliente la presiuni geopolitice”, iar România „este unul dintre ei”. Vizita a oferit oportunitatea de a discuta parteneriate strategice pentru exploatarea resurselor românești, dezvoltarea industriei locale și consolidarea securității energetice, inclusiv prin proiecte de energie nucleară și infrastructură regională de gaze.
Pe 4 februarie, Departamentul de Stat a găzduit primul Critical Minerals Ministerial, reunind peste 50 de țări. Reuniunea ministerială de la Washington și discuțiile premergătoare acesteia au avut obiectivul de a consolida securitatea economică, lanțurile de aprovizionare cu minerale rare și parteneriatele globale.
În următoarele 30 de zile, o formă finală a Memorandumului de Înțelegere, cu negocieri conduse de Comisia Europeană și Departamentul de Stat al SUA, va facilita dezvoltarea unor politici și mecanisme comerciale coordonate, în contextul Actului european privind materiile prime rare. România a participat la invitația secretarului de stat Marco Rubio.
RECOMANDAREA NOASTRĂ
Primul județ din România care elimină complet „păcănelele”. Toate localitățile au decis interzicerea sălilor cu slot-machine
Radu Burnete a subliniat importanța României în contextul Critical Raw Materials Act, Comisia Europeană selectând 47 de proiecte strategice, dintre care trei sunt în România: Grafit la Baia de Fier (Gorj), magneziu la Budureasa (Bihor) și cupru la Rovina (Hunedoara).
„România are o diversitate mare cu aproximativ 60 de minerale diferite. Avem minereuri polimetalice, zăcăminte semnificative de cupru, teluriu (un metal rar găsit în Europa), precum și potențial pentru pământuri rare asociate cu minereurile de cupru, titan și zirconiu. (...) România și-a cartografiat resursele minerale acum zeci de ani, cu tehnologia de atunci. Nu știm suficient despre toate resursele noastre minerale.
De aceea, una dintre cele mai importante întâlniri ale vizitei a fost cea exploratorie cu US Geological Survey (USGS), lider mondial în cartografiere geologică. Astăzi, cartografierile preliminare se fac cu tehnologie satelitară sau din avioane echipate cu senzori de care noi nu dispunem. Un parteneriat cu USGS ne-ar permite să avem, pentru prima dată în decenii, o imagine actualizată a resurselor noastre. Fără această imagine, orice discuție despre exploatare rămâne speculativă”, a transmis Burnete luni, 9 februarie, într-o postare pe blogul său.
Obiectivul discuțiilor bilaterale a fost ca, în parteneriat comercial, companii americane și române să extragă și să rafineze aceste materii prime pe teritoriul României, cu dublu beneficiu:
„Pe de o parte, România își satisface nevoia internă pentru avem o industrie auto importantă (Dacia și Ford), avem Prime Batteries Technology care are lângă București prima fabrică de baterii litiu-ion din Europa de Sud-Est cu o capacitate de 2,3 GWh și planuri de extindere la 6 GWh, vom investi masiv în industria de apărare și avem nevoie urgentă de a moderniza întreaga rețea de transport și distribuție a energiei electrice. Toate aceste industrii consumă cupru, magneziu, litiu și alte minerale critice. Pe de altă parte, surplusul poate fi exportat în SUA sau în Europa, echilibrând deficitul nostru comercial și integrându-ne în lanțurile de aprovizionare occidentale.
Prezența unor companii mari americane în România ar avea și un efect strategic: ar da Washingtonului un motiv suplimentar să considere România un aliat de nădejde, nu doar pe dimensiunea militară, ci și pe cea economică. Iar pentru noi, ar însemna că suntem mai puțin vulnerabili la un posibil șantaj prin controlul resurselor de către puteri care nu ne vor binele”, a mai spus Burnete
„Nu în ultimul rând este necesar să ieșim din paradigma simplistă cu 'ne vindem resursele'. Toate resursele României sunt și vor fi exploatate respectând legislația și suveranitatea noastră. Toți cei care le exploatează, companii locale sau din alte țări, vor plăti statului român redevențe, vor angaja oameni aici și vor plăti impozite aici, vor trebui să respecte normele de mediu române și europene.
Mai mult, obiectivul României nu este pur și simplu să extragă resurse și să le exporte, ci să le procese și să le rafineze pentru a exporta produse finite cu valoare adăugată mai mare. Noi nu avem la noi în țară mereu capitalul sau tehnologia necesare pentru a face repede aceste investiții și de aici nevoia și oportunitatea de a face asta împreună cu companii din state aliate”, a mai zis consilierul prezidențial.
Energie nucleară și Coridorul Vertical
Al doilea pilon de discuții a fost energia, respectiv energia nucleară și Coridorul Vertical de gaze. Burnete a explicat că România nu este doar un tranzit, ci și producător și contributor la o piață regională lichidă, ceea ce o diferențiază strategic de vecini.
„În domeniul nuclear, România este într-o cursă de lungă durată. Nuclearelectrica planifică investiții de peste 20 de miliarde de euro în următorul deceniu. Reactoarele 1 și 2 de la Cernavodă, cu o capacitate individuală de 650 MW, sunt în proces de retehnologizare. Contractul de inginerie a fost semnat în noiembrie 2024, iar lucrările de construcție civilă au început în septembrie 2025. Obiectivul este extinderea duratei de viață cu încă 30 de ani. Reactoarele 3 și 4, cu o capacitate de câte 700 MW fiecare și un cost estimat de 8 miliarde de dolari, au ca țintă deceniul următor pentru punerea în funcțiune.
România construiește alături de parteneri americani șase reactoare mici modulare (SMR) la Doicești. Dacă totul merge conform planurilor, vor fi operaționale tot în deceniul următor. Nu suntem singurii în această cursă. Polonia și Cehia au proiecte similare, iar la Helsinki finlandezii ne spuneau că studiază SMR-urile pentru sistemele de încălzire centralizată. Am trecut în revistă cu oficialii DOE stadiul tuturor acestor proiecte și ce putem face pentru a le accelera”, a mai arătat Burnete.
Cel de-al doilea subiect a fost Coridorul Vertical, o infrastructură de transport de gaze care pornește din Grecia, trece prin Bulgaria și România și, bifurcându-se, ajunge în Moldova și Ucraina spre nord, respectiv în Ungaria, Slovacia și Austria spre Vest.
„Menirea acestui coridor este să aducă în Europa Centrală și de Est LNG american, înlocuind dependența de gazul rusesc. Dimensiunea comercială este semnificativă: dacă funcționează la capacitatea planificată, coridorul ar putea genera vânzări de gaz american de circa 1,9 miliarde de dolari anual.
Capacitatea actuală este de aproximativ 5 miliarde de metri cubi pe an, cu obiectivul de a ajunge la 10 miliarde. România are o poziție privilegiată: suntem punctul din care el se bifurcă spre nord și vest, dar suntem și singurul producător de gaze de-a lungul său. Producția internă ne acoperă în mare consumul, ceea ce ne face un jucător diferit de vecinii noștri pentru că nu suntem doar țară de tranzit sau posibil consumator, ci și contribuitori la o piață regională lichidă. În cazul în care consumul crește sau apar perturbări de aprovizionare, avem această opțiune.”
În cadrul reuniunii din SUA, participanții au discutat despre investițiile necesare în următorii ani în interconexiuni și creșterea capacității coridorului și cum pot fi finanțate, păstrând totuși costurile de transport de-a lungul coridorului într-o bandă de competitivitate cu alte rute de transport al gazului.
„Am discutat și despre piața regională de gaze și cum e poate deveni mai lichidă și cu suficientă ofertă astfel încât țările europene să nu mai poată fi șantajate cu accesul la resurse esențiale pentru economiile lor”, a adăugat Burnete.
