Criză politică în Franța: Parlamentul a demis Guvernul în urma disputei privind bugetul de austeritate pentru 2025
Parlamentul francez a votat miercuri pentru demiterea premierului Michel Barnier, într-un vot de neîncredere, după ce acesta a încercat să impună un buget auster pentru a reduce deficitul ţării.
După trei ore şi jumătate de dezbateri asupra unei moţiuni de cenzură susţinută de parlamentari ai opoziţiei de stânga şi de extremă dreapta, 331 din cei 577 de deputaţi din Adunarea Naţională - camera inferioară a parlamentului francez - şi-au retras sprijinul pentru premier.
Guvernul lui Barnier a căzut înainte de a adopta controversatul buget pentru 2025, care includea majorări de taxe și reduceri de cheltuieli în valoare de 60 de miliarde de euro pentru a reduce deficitul Franței, estimat să ajungă la 6% din PIB anul acesta, scrie Financial Times.
Odată ce Barnier va demisiona oficial, acesta va deveni premierul cu cel mai scurt mandat din istoria Republicii Franceze moderne şi primul care a fost demis de parlament din 1962 încoace.
Politicianul de centru-dreapta a fost numit de Macron în septembrie, după ce alianța de centru a președintelui a pierdut alegerile parlamentare anticipate, care au consolidat pozițiile partidelor de extremă dreaptă și stânga.
Barnier avertizase anterior asupra unei „furtuni financiare și economice” în cazul în care guvernul său ar cădea fără să adopte bugetul pentru 2025. Costurile de împrumut ale Franței pentru obligațiunile suverane pe 10 ani au atins săptămâna trecută cel mai înalt nivel din ultimii 12 ani în raport cu Germania.
Ce se întâmplă acum?
Trei surse au declarat pentru Reuters că Președintele Macron intenționează să numească rapid un nou prim-ministru, una dintre ele menționând vrea să facă acest anunț înainte de ceremonia de deschidere a Catedralei Notre-Dame, sâmbătă.
Noul premier se va confrunta cu aceleași provocări precum Barnier în adoptarea proiectelor de lege, inclusiv a bugetului pentru 2025, într-un parlament divizat. Nu pot avea loc noi alegeri parlamentare înainte de luna iulie.
Alternativ, Macron i-ar putea cere lui Barnier și miniștrilor săi să rămână într-un Guvern interimar, în timp ce caută un nou prim-ministru.
Un Guvern interimar ar putea fie să propună o legislație de urgență pentru a prelungi prevederile fiscale și de cheltuieli din bugetul pe 2024 pentru anul viitor, fie să adopte prin decret proiectul de buget pe 2025 – deși juriștii susțin că aceasta este o zonă gri din punct de vedere legal, iar costul politic ar fi uriaș.
Cum arăta bugetul lui Barnier?
Bugetul pe 2025 viza reduceri de cheltuieli cu până la 60 miliarde de euro şi majorarea impozitelor percepute persoanelor bogate şi marilor companii, în încercarea de a redresa deficitul bugetar al ţării. Conform proiectului de buget, Franța ar fi impus impozite temporare asupra a aproximativ 440 de companii cu venituri anuale de peste un miliard de euro, care ar fi generat venituri de opt miliarde de euro în 2025 şi de patru miliarde de euro în 2026. O taxă excepţională asupra companiilor de transport maritim ar fi contribuit cu 500 milioane de euro în 2025 şi cu 300 milioane de euro în 2026.
De asemenea, Guvernul lui Barnier a propus majorarea impozitelor percepute pentru biletele de avion şi o taxă pentru utilizarea avioanelor private. În cazul persoanelor fizice, aproximativ 65.000 de gospodării s-ar fi confruntat cu impozite mai ridicate, care ar fi urmat să aducă anul viitor la buget două miliarde de euro.
Bugetul se baza pe estimarea că economia va creşte cu 1,1% în 2025, astfel că oficialii ținteau să reducă deficitul bugetar la 5% din PIB anul viitor, de la un nivel estimat de 6,1% din PIB în 2024. În absenţa măsurilor de austeritate, deficitul ar fi ajuns la 7% din PIB, estimau aceștia.
Franţa se află pe lista statelor membre ale UE care au intrat în procedura de deficit excesiv (PDE) şi trebuie să-şi reducă cheltuielile publice, a anunţat în iunie Comisia Europeană.
De asemenea, Executivul comunitar a demarat proceduri disciplinare contra Franţei, Italiei şi a altor cinci ţări membre UE pentru că au încălcat reglementările UE legate de nivelul datoriei.
