Analiză Cum ar putea Donald Trump „să ia” Groenlanda. Opțiunile analizate la Casa Albă
Donald Trump și-a exprimat în repetate rânduri dorința de a „lua” Groenlanda, iar Casa Albă a confirmat că toate opțiunile sunt pe masă, de la cumpărarea insulei, până la folosirea forței.
Deși o operațiune militară este doar una dintre variantele economice și politice luate în calcul, un astfel de pas ar reprezenta o lovitură pentru NATO, notează BBC.
Cu o suprafață de aproximativ 2,16 milioane de kilometri pătrați, de peste nouă ori mai mare decât România, și o populație de doar circa 56.000 de locuitori, Groenlanda a devenit una dintre cele mai valoroase piese de pe tabla geopolitică globală. Oficial, insula se află sub coroana daneză, însă beneficiază de autonomie extinsă din 2009, inclusiv control asupra resurselor naturale.
De ce e Groenlanda atât de valoroasă
Miza reală este una de resurse și bani. Insula dispune de:
- rezerve de petrol și gaze naturale;
- uraniu, esențial pentru energie și apărare;
- aur, diamante și rubine;
- zăcăminte importante de pământuri rare, critice pentru industria tehnologică, baterii, turbine eoliene, armament și petrochimie;
- metale strategice precum nichel, cobalt și molibden.
În prezent, peste 80% din suprafața Groenlandei este acoperită de gheață, iar legislația de mediu limitează exploatarea. Acest lucru a ținut investițiile la un nivel relativ scăzut, în pofida potențialului estimat la zeci, posibil sute de miliarde de dolari pe termen lung.
Însă schimbările climatice modifică rapid ecuația economică: ghețarii se topesc, rutele maritime polare devin navigabile, iar costurile logistice scad.
Pentru comerțul global, aceste rute pot reduce timpul de transport dintre Asia, Europa și America de Nord cu până la 30-40%, comparativ cu traseele tradiționale. Nave comerciale chineze și ruse folosesc deja aceste coridoare, un fapt care îngrijorează Washingtonul, conform unei analize Il Messaggero.
Astfel, din perspectiva SUA, Groenlanda nu este doar un depozit de materii prime, ci și un punct strategic cheie între America de Nord, Europa și Arctica. Controlul asupra insulei ar însemna influență directă asupra rutelor maritime emergente, securității arctice, precum și accesului rivalilor geopolitici la resurse critice.
Variantele de acțiune analizate la Washington
Opțiunea militară
Analiștii consultați de BBC consideră că o operațiune-fulger pentru preluarea Groenlandei ar fi ușor de executat din punct de vedere militar, dar cu consecințe geopolitice uriașe.
Groenlanda nu are armată proprie, iar apărarea este responsabilitatea Danemarcei, care dispune însă de resurse limitate în regiune. În prezent, SUA au deja peste 100 de militari staționați permanent la baza Pituffik, din nord-vestul Groenlandei.
Totuși, un astfel de scenariu ar fi „contrar dreptului internațional” și ar duce la o ruptură definitivă a NATO.
Varianta cumpărării Groenlandei
Trump a spus că SUA „își permit” achiziția, dar atât guvernul danez, cât și autoritățile din Nuuk au transmis că „Groenlanda nu este de vânzare”.
Chiar și așa, ideea a fost discutată la nivel oficial. Surse citate de CBS susțin că secretarul de stat Marco Rubio a declarat în Congres că achiziția insulei este „opțiunea preferată” a administrației.
Totuși, o astfel de tranzacție ar fi extrem de complicată. Ar necesita aprobarea Congresului, sprijinul a două treimi din Senat și, probabil, și acordul Uniunii Europene. În plus, experții subliniază că, pentru a respecta dreptul internațional, Groenlanda ar trebui să participe direct la decizie, în virtutea dreptului la autodeterminare.
Costul ar fi uriaș, posibil de ordinul miliardelor sau chiar trilioanelor de dolari, iar ideea de a cheltui asemenea sume pe o insulă acoperită de gheață ar fi greu de acceptat chiar și pentru electoratul lui Trump, mai notează BBC.
Un eșec în tentativa de cumpărare, avertizează unii analiști, ar putea însă determina administrația Trump să ia în calcul opțiuni mai agresive, în contextul succesului recent al operațiunii de capturare a lui Nicolás Maduro în Venezuela.
De altfel, SUA au mai încercat să cumpere Groenlanda: în 1946, președintele Harry Truman a oferit Danemarcei 100 de milioane de dolari în aur pentru insulă.
O campanie de influență
Sondajele arată că majoritatea locuitorilor Groenlandei doresc independență față de Danemarca, dar nu vor să devină parte a SUA. Totuși, experții cred că Washingtonul ar putea încerca o campanie de influență, prin stimulente economice și investiții, menită să încline balanța în favoarea SUA.
Potrivit analiștilor de la Atlantic Council, o astfel de strategie ar putea încuraja mai întâi obținerea independenței insulei, urmând ca apoi SUA „să devină partenerul strategic” al Groenlandei.
Modelul ar semăna cu acordurile semnate de SUA cu Palau, Statele Federate ale Microneziei și Insulele Marshall, care oferă Washingtonului drepturi de apărare în schimbul posibilității cetățenilor acelor state de a trăi și munci în America. Însă, subliniază experții danezi, niciuna dintre aceste opțiuni nu ar oferi SUA drepturi de proprietate asupra resurselor minerale.
