Analiză Cum arată situația economică a României la două luni de la creșterea cotei TVA. Ce s-a schimbat
Cea mai importantă măsură din noul pachet fiscal anunțat de Guvern a fost modificarea cotei TVA, care de la 1 august 2025 a trecut de la 19% la 21%, astfel că nivelul actual al taxării nu a produs efectele scontate, la două luni distanță de la momentul implementării.
Primele date asupra problemei au apărut în septembrie, atunci când au relevat că prețurile au explodat în luna august sub presiunea cotei mărite. Recent, atât statistica la nivel european cât și național au scos în evidență noua realitate: România se confruntă cu cel mai puternic declin al vânzărilor cu amănuntul din Uniunea Europeană.
„Contracția vânzărilor din sectorul comerțului cu amănuntul nu e deloc un semn bun. Vine să confirme stagnarea economiei, faptul că am intrat într-o zonă de sagflație – cu creștere economică aproape de zero și inflație mare – cel mai prost scenariu pentru România pentru că firmele nu mai crează locuri de muncă, nu mai fac investiții, nu mai cresc salariile iar economia băltește în așteptarea unor vremuri mai bune.
Scăderea vânzărilor din comerțul cu amănuntul este, în esență, o consecință a inflației record cu care ne confruntăm. Creșterile de prețuri din România sunt cele mai mari din UE, depășind de trei ori media europeană”, a declarat pentru DigiEconomic, economistul Adrian Negrescu.
Efectul creșterii TVA: contribuabilii își reconfigurează cheltuielile
Una din consecințele mai puțin plăcute ale majorării Taxei pe Valoare Adăugată se reflectă în tendințele de consum ale românilor.
„Creșterea prețurilor a afectat puternic veniturile populației, înghețate de ceva vreme. Cu mai puțini bani în buzunare, mulți și-au redus drastic cumpărăturile, s-au focusat pe produsele alimentare de bază, iar acest lucru începe să se vadă și în statistici.
Anticipam încă de anul trecut că în 2025, an pe care îl decretăm că fiind <<anul covrigului>>, mulți dintre români vor ajunge să meargă la hipermarket ca la muzeu, să admire produsele și să nu și le permită. Iar acest lucru se vede tot mai evident acum”, subliniază Adrian Negrescu.
Comercianții se adaptează la condițiile de austeritate
Chiar și în perioade de criză, retailerii se adaptează pentru a răspune cererii din piață.
„Magazinele încearcă să se adapteze acestei perioade de austeritate, căutând soluții pentru a vinde mai ieftin, vin cu discounturi și promoții, inclusiv cu vânzarea la suta de grame, cu formate mai mici de produse, mai ușoare, pentru ca oamenii să și le poată permite.
E o bătălie fără precedent în retailul românesc pentru fiecare client, pentru fiecare coș de cumpărături vândut în fiecare zi. Vedem tot mai multe campanii de fidelizare a clienților, menite să-i aducă mai des în magazine, prin promoții zilnice, oferite în baza unui punctaj acumulat pe carduri, cupoane și alte instrumente specifice de marketing”, apreciază economistul.
Producătorii au schimbat strategia: reduc costurile, dar și calitatea
Industria alimentară a suferit cea mai dramatică schimbare în procesul de trecere la noua cotă TVA.
„Producătorii din industria alimentară și-au revizuit gama de produse. Produc mai puține sortimente, au renunțat la cele sofisticate, mai scumpe, și se focusează tot mai mult pe produsele mai ieftine, dar mai slabe calitativ.
Comerțul alimentar se întoarce, din păcate, la produsele specifice anilor '90, cartofii (mâncarea săracului), fasolea, orezul, margarina și parizerul aflându-se în prim-plan.
Pâinea simplă, oasele din carne și apa de la robinet completează tabloul unui tip de consum de austeritate care a ajuns să definească, din păcate, masă zilnică a multor români.
Scăderea vânzarilor se simte nu doar în comerțul alimentar, dar și în sectorul serviciilor, mai ales în zona de fashion și produse pentru îngrijire și casă.
Oamenii cumpără mai puține haine, încălțăminte, sunt mai atenți inclusiv la achiziția de produse de igienă și beauty.
Pe ansamblu, suntem într-o perioada în care populația strânge cureaua tot mai mult din cauza inflației, a creșterii prețurilor la energie, la benzină și motorină, la toate serviciile de care are nevoie”, avertizează Negrescu.
Anul 2026 se anunță exploziv prin prisma poverii fiscale
Cota de impozitare a dividendelor va crește de la 1 ianuarie 2026 de la 10% la 16%. Ce înseamnă acest lucru?
Statul va taxa mai mult profiturile obținute atât de persoanele juridice cât și fizice în cadrul prestării unor activități economice.
În pofida bunelor intenții declarate de Guvern, persistă riscul acutizării fiscalității. Astfel, o nouă creștere a cotei TVA până la 24% nu este imposibilă, arată Digi24.
În cel mai pesimist scenariu, România riscă să fie retrogradată de principalele agenții internaționale de rating dacă măsurile fiscale adoptate nu produc îmbunătățirea situației economice, situație în care țara noastră nu ar mai fi o destinație atractivă pentru investitori.
