Cum au ajuns Statele Unite la forma teritorială actuală. Aproape 40% din suprafața țării a fost cumpărată
Statele Unite ale Americii şi-au extins suprafața de-a lungul istoriei, prin achiziţii şi cesiuni care au modelat harta actuală, însă acum au noi ambiții teritoriale odată cu manifestarea intenției de a cumpăra Groenlanda.
Achiziționarea celei mai mari insule din lume a devenit un punct sensibil în relațiile internaționale dintre SUA și Danemarca. De când a revenit în fotoliul de la Casa Albă, preşedintele american Donald Trump a manifestat dorința de a cumpăra Groenlanda, din considerente strategice. Teritoriul autonom a refuzat invitațiile de anexare venite de la Washington.
În ultimii 200 de ani, administraţiile americane au mărit suprafața țării prin intermediul achizițiilor. Așa a obținut SUA aproape 40% din teritoriul său actual.
O lume în expansiune
Până la declanșarea războiului civil (1861), americanii au dus o amplă campanie de expansiune teritorială.
În 1803, Statele Unite au achiziţionat vastul teritoriu Louisiana de la Franţa pentru 15 milioane de dolari. Acest acord, promovat de preşedintele Thomas Jefferson şi acceptat de Napoleon Bonaparte, a marcat începutul unei politici de creştere care a definit harta modernă a Statelor Unite.
Acordul a permis ţării să-şi dubleze suprafaţa şi să-şi consolideze expansiunea spre vest. SUA au încorporat aproape 1,3 milioane de kilometri pătraţi, reprezentând 23,3% din suprafaţa sa actuală, relatează Agerpres.
Spania a cedat Florida Statelor Unite prin Tratatul Adams-Onis, semnat în 1819 şi ratificat în 1821. Nu a fost o achiziţie directă cu plată în numerar, ci mai degrabă o cedare din partea Spaniei în schimbul a cinci milioane de dolari destinate soluţionării pretenţiilor cetăţenilor americani.
Texas, care îşi declarase independenţa faţă de Mexic în 1836, s-a alăturat Statelor Unite în 1845. La trei ani după războiul mexicano-american, Tratatul de la Guadalupe Hidalgo a stabilit aşa-numita Cesiune Mexicană.
Mexicul a cedat vaste teritorii: California, Nevada, Utah, Arizona şi părţi din Colorado şi New Mexico în schimbul a 15 milioane de dolari şi a plăţii unei datorii de 3,2 milioane de dolari.
Ambiții mari pe scena globală
Achiziţionarea Alaskăi a fost finalizată la 18 octombrie 1867, când Rusia a vândut acest teritoriu Statelor Unite pentru 7,2 milioane de dolari, echivalentul a aproximativ 4,73 dolari pe kilometru pătrat.
Acordul a fost promovat de ţarul Alexandru al II-lea, care a căutat să împiedice Imperiul Britanic să cucerească regiunea după Războiul Crimeii.
Tranzacţia, considerată prima cedare de teritoriu de către Rusia, a fost ulterior văzută ca o eroare strategică, deoarece Alaska s-a dovedit a fi o zonă bogată în resurse naturale şi de o mare valoare geopolitică. La acea vreme, tranzacţia a fost criticată de presă şi de personalităţi precum Karl Marx.
În 1898, după războiul cu Spania, Statele Unite au obţinut Puerto Rico şi Guam prin Tratatul de la Paris şi au anexat Hawaii în acelaşi an. Deşi nu toate aceste achiziţii au fost achiziţii directe, ele au făcut parte din expansiunea teritorială a ţării.
Ultima extindere și noi orizonturi
În 1917, Danemarca a vândut Indiile de Vest Daneze, cunoscute acum sub numele de Insulele Virgine Americane, Statelor Unite pentru 25 de milioane de dolari în aur. Tranzacţia a inclus insulele St. Thomas, St. John şi St. Croix, precum şi alte insule mai mici.
Având în vedere cum s-a creat SUA, ideea achiziționării Groenlandei nu este nouă. Încă de la mijlocul secolului al XIX-lea, Statele Unite şi-au manifestat interesul pentru această insulă. În 1946, preşedintele Harry Truman a oferit Danemarcei 100 de milioane de dolari. Oferta a fost refuzată.
Donald Trump și-a manifestat intenția de a cumpăra teritoriul arctic încă din impul primului său mandat (2017-2021).
Atât guvernul danez cât și conducerea insulei au reiterat în nenumărate rânduri faptul că „Groenlanda nu este de vânzare”, însă acest refuz nu împiedică SUA să pună presiune pentru a obține ce-și dorește.
