Cum încearcă Executivul să prevină pierderea banilor din PNRR: A discutat cu Comisia Europeană și a stabilit patru obiective
Ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene a anunțat, miercuri, că Executivul a stabilit patru obiective privind utilizarea fondurilor din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). „Suma totală pusă în joc de UE prin acest mecanism este de peste 28 miliarde euro, 14,9 miliarde euro împrumuturi, 13,6 miliarde euro granturi”, a transmis Marcel Boloș, pe pagina sa de Facebook.
Obiectivele au fost discutate și cu reprezentanții Comisiei Europene.
Astfel, primul obiectiv este reprezentat de mutarea proiectelor care au un ritm de implementare bun din segmentul de împrumut în cel de grant. „Nu putem accepta ca România să rămână cu granturi necheltuite și să acumuleze împrumuturi pe care le puteam evita. Avem nevoie de o absorbție inteligentă, care să maximizeze beneficiile pentru economie și pentru cetățeni”, a scris Boloș.
Al doilea obiectiv vizează eficiența în utilizarea fondurilor, întrucât, în multe cazuri, valoarea contractată a unui grant sau a unui împrumut este mai mică decât suma bugetată inițial, existând bani disponibili care trebuie realocați. Potrivit ministrului, acești bani vor fi distribuiți către alte programle. „De asemenea, plănuim să direcționăm fonduri suplimentare către digitalizarea mediului de afaceri, un sector cheie pentru noi”.
Al treilea obiectiv este reprogramarea termenelor de implementare pentru investiții, pentru ca România să evite penalitățile. Mutarea termenelor către sfârșitul perioadei de implementare a PNRR oferă mai mult timp pentru finalizarea proiectelor, reducând astfel riscul de a pierde bani din cauza întârzierilor. „Dacă nu luăm această măsură, riscăm ca unele investiții să fie invalidate doar pentru că nu au fost gata la timp, ceea ce ar însemna o pierdere majoră pentru România”, menționează ministrul Investițiilor și Fondurilor Europene.
Nu în ultimul rând, al patrulea obiectiv este reprezentat de revizuirea țintelor asumate acolo unde există „riscuri evidente de neimplementare”.
„Dacă în planul inițial era prevăzută eficientizarea energetică a 5.000 de școli, dar realitatea arată că putem finaliza doar 2.000, atunci trebuie să ne ajustăm așteptările și să ne asumăm obiective realiste. Mai bine să recalibrăm acum decât să ratăm jaloanele și să fim penalizați.
În paralel, analizăm posibilitate comasării cererilor de plată. Această măsură ne ajută să gestionăm mai eficient procesul și să avem mai mult timp pentru jaloanele cele mai dificile sau cu risc de neimplementare”, arată Boloș.
