Cum resimt cetățenii recesiunea tehnică. Economist: Cifrele INS confirmă ceea ce buzunarul tău știe deja
Economia României a crescut cu 0,6% în 2025, însă a încheiat anul în recesiune tehnică, după ce Produsul Intern Brut (PIB) a fost mai mic cu 1,9% în trimestrul IV comparativ cu trimestrul III din 2025, acesta fiind al doilea trimestru consecutiv de scădere, potrivit datelor Institutului Național de Statistică (INS).
Creșterea economică a fost însă umbrită de scăderea trimestrială a PIB. În fond, problema reală nu ar fi că România a intrat în recesiune tehnică, explică economistul Claudiu Trandafir, pentru DigiEconomic.
„Economia României reprezintă fondul pe care propaganda și algoritmii au putut transforma iluziile în opțiuni politice. Să vă explic ce ne spun cifrele: INS arată o scădere de 1,9% în trimestrul IV din 2025. Mai grav, INS a revizuit în jos datele din 2024. Astfel, creșterea anunțată este doar o reflexie a sistemului problematic care funcționează încă de la finalul anului 2022.
Practic, petrecerea pe datorie s-a terminat. Creșterile de prețuri au fost mascate cu bani împrumutați și pompați în salariile bugetarilor (+24% în 2024). Acei bani au alimentat inflația, apăsând psihic pe sectorul privat, care a rămas să plătească nota de plată”, susține Claudiu Trandafir.
Economistul subliniază că declinul actual este rezultatul anilor de cheltuieli iresponsabile.
„Recesiunea mocnește de vreo trei ani. Guvernanții au amânat să ia măsuri coerente, însă acum urmează partea grea: reconstrucția”, precizează Claudiu Trandafir.
Redresarea economică la momentul adevărului
Implementarea unor soluții reale, în ceea ce privește dobânzile, oportunitățile de refinanțare și investițiile publice, vor facilita redresarea sustenabilă a finanțelor României.
„O economie care încetinește pune presiune pe Banca Națională să reducă dobânda cheie. Acest lucru va însemna, în curând, rate mai mici la creditele cu ROBOR sau IRCC. În acest context, băncile vor deveni mai dispuse să-și fidelizeze clienții buni, prin oportunități de refinanțare.
Banii din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) și marile proiecte de infrastructură rămân motorul dezvoltării economiei în 2026, dacă reconstrucția este făcută serios”, consideră economistul.
Cum pot gestiona cetățenii efectele recesiunii tehnice
Într-un cadru marcat de creșteri fiscale și incertitudini, Claudiu Trandafir vine cu un set de recomandări pentru contribuabili.
„Nu putem controla deficitul țării, dar putem controla cum ne gestionăm propriul buget. Este momentul ideal să ne uităm atent pe ce se duc banii și să tăiem cheltuielile inutile.
Mai mult, pentru cei care au credite, pot verifică dacă o refinanțare nu ar putea contribui la scăderea ratei lunare. Nu lăsa banca să câștige din inerția ta. Important de reținut: deciziile luate la rece, bazate pe date, sunt cele care ne salvează finanțele pe termen lung”, transmite economistul.
În final, trebuie să ne amintim că economia este ciclică.
„Față de crizele trecute, sistemul nostru bancar este acum mult mai solid, iar noi suntem mult mai bine informați. Economia ia o pauză de respirație, dar asta nu înseamnă că progresul personal trebuie să se oprească.
Este timpul să fim mai deștepți cu banii noștri, să ne optimizăm creditele și să ne amintim că cele mai bune decizii financiare se iau cu calm, nu sub impulsul gândurilor de moment. Avem instrumentele necesare să trecem cu bine peste acest hop”, conchide Claudiu Trandafir.
