Cum vede un economist creșterea lucrărilor în construcții: Între supraviețuire birocratică și modernizare europeană
Piaţa construcţiilor din România începe 2026 la un nivel foarte ridicat de activitate, apropiat de maxime istorice, susţinută în principal de investiţiile publice.
Volumul lucrărilor de construcţii a crescut cu 8%, în 2025, comparativ cu anul anterior, arată datele Institutului Naţional de Statistică (INS). Majorarea a fost susținută de construcțiile noi (+ 5,5%) și segmentul de reparaţii capitale (+45,6%)
„Cifrele INS care indică o creștere de 8% în 2025, dominată de reparații capitale, trebuie citite printre rânduri. Această statistică nu reflectă doar o piață care construiește, ci o piață care se modernizează accelerat, adaptându-se la o realitate administrativă și financiară nouă”, a declarat pentru DigiEconomic, Claudiu Trandafir.
Economistul subliniază că în pofida rezultatelor pozitive, blocajul administrativ împinge firmele să se adapteze pentru supraviețuire.
RECOMANDAREA NOASTRĂ
70% din păcănele au dispărut. Pierderile din economie trec de un miliard de euro
„Migrarea volumului de muncă spre reparații capitale nu este doar o alegere strategică de business, ci și una de supraviețuire în fața birocrației. Obținerea unei autorizații de construire (AC) pentru un proiect nou a devenit un proces anevoios, marcat de termene depășite și incertitudine juridică, în special în marile aglomerări urbane precum Bucureștiul.
Cine nu poate construi de la zero din cauza birocrației alege să maximizeze valoarea prin reparații capitale. Dezvoltatorii se reorientează către consolidări și modernizări unde procesele de avizare sunt adesea mai clare, vizând structuri existente, pentru a menține activele pe fluxul de numerar”, apreciază Claudiu Trandafir.
Fondurile europene, motorul dezvoltării construcțiilor
Sectorul construcțiilor a fost pus în mișcare de influxul important de capital livrat din fonduri europene și Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR).
„Cifrele de creștere sunt susținute direct de infuzia de capital nerambursabil, care transformă necesitatea de a reabilita într-o oportunitate economică majoră. În contextul dobânzilor comerciale încă ridicate, fondurile din PNRR și programele guvernamentale reprezintă ''bani ieftini'' pentru constructori.
Nu vorbim doar despre imobiliarul clasic, ci despre o modernizare a infrastructurii critice: rețele de utilități (țevi), școli, spitale și consolidarea fondului locativ vechi. În 2026, reparațiile capitale vor continua să domine agenda tocmai datorită acestor finanțări condiționate de termene stricte de finalizare”, explică economistul.
Impactul pe termen lung
Creșterea susținută a construcțiilor reprezintă un semnal bun pentru economia țării, însă întrebarea este dacă poate fi menținută pe termen lung.
„Deși acest trend a pornit dintr-o necesitate (birocrație + costuri), el generează efecte pozitive majore pentru piața din România:
- Eficiență Energetică: Se obține o reducere masivă a costurilor de întreținere pentru locatari și se accelerează atingerea standardelor verzi europene.
- Siguranță Structurală: Asistăm la o accelerare a consolidărilor seismice, un aspect critic care a fost ignorat ani de zile în favoarea proiectelor noi de la periferie.
- Creșterea Valorii Activelor: Un imobil vechi reabilitat capital își prelungește durata de viață cu zeci de ani, transformându-se într-o alternativă sustenabilă și valoroasă la construcțiile noi.
- Igiena Urbană: Modernizarea rețelelor de utilități (țevi și infrastructură subterană) reduce pierderile masive și avariile constante care afectau calitatea vieții în marile orașe.
- Profesionalizarea Constructorilor: Deoarece reparațiile capitale sunt tehnic mult mai complexe decât construcția de la zero, firmele românești sunt forțate să își dezvolte o expertiză tehnică superioară.
Totodată, asistăm la o reîntoarcere a investitorilor pe fondul relaxării monetare și a prețului reflectat de imobile”, precizează Claudiu Trandafir.
Nu doar fondurile europene sunt cruciale în 2026
Economistul a explicat de ce pe lângă fondurile europene, un alt factor decisiv în 2026 este reprezentat de schimbarea direcției politicii monetare.
„Odată cu scăderea așteptată a dobânzii de referință, ne așteptăm la o relaxare a dobânzilor bancare. Acest lucru va face investiția în imobiliarele rezidențiale din nou extrem de tentantă, atât pentru utilizatorii finali, cât și pentru investitorii care caută randamente mai bune decât depozitele bancare.
În același timp, asistăm la un paradox al prețurilor. În ciuda speculațiilor privind o stagnare, prețul apartamentelor va continua să crească.
Motivele sunt clare și structurale:
- Lipsa Spațiului Locativ: Cererea în marile centre urbane rămâne mult peste oferta disponibilă.
- Costuri de Construcție Ridicate: Materialele și forța de muncă nu dau semne de ieftinire semnificativă.
- Efectul de ''Premium'' al Reabilitării: Clădirile vechi, odată consolidate și modernizate prin reparații capitale, intră într-o nouă categorie de preț. Un apartament într-un bloc reabilitat termic și structural va avea o valoare de piață mult mai mare, eliminând practic ''discountul de vechime'' de care beneficiau înainte aceste imobile.
În concluzie, piața imobiliară din 2026 se va mișca pe două viteze:
- Viteza Publică/Infrastructură: Susținută de PNRR și reparații capitale masive, care „curăță” și modernizează orașele.
- Viteza Privată/Investițională: Impulsionată de scăderea dobânzilor, care va readuce apetitul pentru achiziții.
Cine așteaptă o scădere a prețurilor s-ar putea să fie surprins. Între blocajul autorizațiilor noi și creșterea calității fondului vechi prin consolidări, oferta de locuințe de calitate rămâne limitată, ceea ce va împinge inevitabil prețurile în sus.
Anul 2026 reprezintă un moment de maturizare forțată. România trece de la expansiunea pe orizontală la consolidarea pe verticală. Deși barierele administrative rămân o provocare, transformarea fondului construit existent prin ''bani europen'' creează un ecosistem imobiliar mai sigur, mai eficient și, în final, mai valoros”, conchide Claudiu Trandafir.
