Datele nu mint: haosul domnește în economia românească. Principalii indicatori macro s-au înrăutățit în 2024
Economia României se apropie de marginea prăpastiei. Anul trecut, cei mai importanți indicatori macroeconomici s-au deteriorat semnificativ. Iar datele arată că România are nevoie disperată de reforme structurale pentru a putea continua să recupereze decalajele care o despart de țările occidentale.
Economia românească a frânat puternic anul trecut. Produsul Intern Brut a crescut cu doar 0,9% în 2024. Ritmul de creștere arată o încetinire în ultimii ani, după ce economia a înregistrat avansuri de 2,4% în 2023, 4,0% în 2022 și 5,5% în 2021. De altfel, dacă excludem perioadele de criză din 2009 - 2010 și 2020, rezultatul de anul trecut este al doilea cel mai slab din ultimele două decenii, după cel din 2013.
În absența datelor detaliate de la INS, economiștii ING spun că avansul anemic este puțin probabil să fi rezultat din cauza consumului redus. Ei arată că majorarea salariilor cu 13,4% înseamnă că consumul privat a rămas de departe cel mai mare motor de creștere, iar investițiile sunt pe doi, la mare distanță. Dar, ținând cont de creșterea salariilor, expansiunea de doar 0,9% a PIB arată limitele modelului de creștere economică bazat pe consum al României.
Și sănătatea finanțelor publice a avut de suferit anul trecut. Deficitul bugetar a urcat vertiginos la 8,65% din PIB, echivalentul a aproape 153 de miliarde de lei. Datele Ministerului de Finanțe arată că ritmul de creștere al cheltuielilor a fost de două ori mai mare decât cel al majorării veniturilor. Comparativ cu anul anterior au crescut substanțial cheltuielile de personal, cele cu bunurile și serviciile, dar și cele cu dobânzile. E drept, au crescut și investițiile cu peste 19%, la 120 de miliarde de lei.
La creșterea puternică a deficitului a contribuit din plin și comportamentul iresponsabil al liderilor politici, aflați în plin an electoral. Bugetul pe 2024 a fost construit de la început pe o fundație șubredă – s-au supraestimat veniturile și s-au subestimat cheltuielile, în condițiile în care a fost un an cu două rânduri de majorări de pensii. În plus, politicienii nu au putut să spună nu bugetarilor. Profitând de anul electoral, rând pe rând, mai multe categorii de bugetari au intrat în grevă pentru a cere măriri salariale. Iar Executivul le-a acordat, deși salariile din sectorul public sunt mai mari decât cele din privat.
Ca urmare a necesarului tot mai mare de finanțare, datoria publică a României a crescut puternic. În luna noiembrie a anului trecut a ajuns la aproape 937 de miliarde de lei, adică 54,3% din PIB. Asta deși înainte de pandemie era de doar 35% din PIB.
Legea cere ca Guvernul să ia măsuri de reducere a cheltuielilor dacă datoria publică trece de 50% din PIB. Însă efectul celor adoptate de Executiv la sfârșitul anului 2023 și în cursul anului trecut a fost ca și inexistent, mai ales că politicienii au stat cu ochii mai mult pe sondaje și mai puțin pe finanțele statului.
Dar nivelul tot mai ridicat la datoriei începe să îngrijoreze analiștii. Aceștia spun că cheltuielile cu dobânzile încep să atârne tot mai greu în buget. În 2024, acestea s-au ridicat la 36,2 miliarde de lei, adică 2,1% din PIB, iar Planul Fiscal prevede că vor ajunge la 3,5% din PIB în anii următori. Practic, vor fi sume tot mai ridicate care ar fi putut fi folosite în alte domenii, precum sănătate sau educație.
Balanța comercială este un alt indicator care s-a înrăutățit anul trecut. Deficitul comercial a revenit pe creștere în 2024, aproape anulând câștigurile înregistrate în anul anterior. De la aproape 29 de miliarde de euro, diferența dintre valoarea importurilor și cea a exporturilor a ajuns la 33 de miliarde de euro. Creșterea de 15,3% duce deficitul comercial la 9,5% din PIB.
Acest lucru s-a întâmplat pentru că firmele românești nu au avut puterea, tehnologia sau timpul necesar pentru a se adapta atât la creșterea consumului privat, cât și la majorarea investițiilor publice.
Economiștii spun că nu există o modalitate ușoară de a rezolva problema deficitului comercial persistent. Analiștii ING spun că economia ar avea nevoie de ceea ce ei numesc un „șoc al gustului”, adică românii să prefere brusc mașinile produse pe plan intern decât pe cele din import sau electronicele. Sau ca electronicele de uz curent, cum ar fi televizoarele și telefoanele mobile, să fie produse local și alese în mod activ de consumatorii locali. Ambele scenarii sunt însă puțin probabile.
Astfel, deficitul comercial ar urma să se mențină la un nivel ridicat, ceea ce va afecta și contul curent al balanței de plăți, care arată diferența dintre banii care intră și ies din economie.
Acest indicator a atins un deficit record anul trecut, de 29,3 miliarde de euro.
Este însă îngrijorător că deficitul de cont curent se suprapune cu un deficit bugetar mare, ceea ce economiștii numesc „deficite gemene”.
O lucrare recentă, publicată de Daniel Dăianu (Consiliul Fiscal), Ionuț Dumitru (Academia de Studii Economice) și Leonard Uzum (Banca Națională a României), arată că sindromul „deficitelor gemene” ridică semne de întrebare privind politica bugetară autohtonă.
Pe de-o parte, România are printre cele mai joase venituri fiscale din UE, în vreme ce balanța comercială deficitară arată o problemă de competitivitate. Balanța cu produse agroalimentare este puternic dezechilibrată (deși balanța la materii prime agricole este pe surplus), ceea ce duce cu gândul la carențe de politică economică/agricolă, arată autorii.
Astfel, „deficitele gemene” aduc o serie de riscuri pentru economie, precum creșterea inflației, creșterea dobânzilor, a riscului de țară, deprecierea monedei naționale, reducerea competitivității economiei în raport cu piețele externe sau chiar instabilitate socială și politică, conform unei analize EY.
Nici în domeniul investițiilor străine nu a fost un an prea bun. Acestea au scăzut în 2024, pentru al doilea an la rând. Anul trecut au ajuns la 5,7 miliarde de euro, cu un miliard mai mici decât în 2023. Comparativ cu 2022, anul în care am înregistrat recordul absolut, de peste 10 miliarde de euro, s-au înjumătățit.
Cel mai probabil, scăderea vine pe fondul incertitudinilor de pe plan extern, dar și a celor de pe plan intern. Criza politică, dar și întârzierea adoptării măsurilor fiscale necesare pentru corecția deficitului bugetar au determinat investitorii să-și pună planurile în așteptare sau chiar să investească în alte state considerate mai stabile.
Singurul capitol la care România a înregistrat un progres este inflația. Aceasta a scăzut anul trecut, iar la finele anului creșterea medie a prețurilor a fost de 5,1%. Media anuală a fost de 5,6%, față de 10,4% în 2012 și 13,8% în 2022.
Deși a scăzut, inflația este încă foarte mare. În 11 din cele 12 luni ale anului trecut, România a avut cea mai mare inflație din Uniunea Europeană. Dar în iunie n-am ocupat primul loc.
Toate aceste date arată că România are nevoie urgentă de reforme. Cea mai presantă este ajustarea deficitului bugetar, care ar duce și la reducerea deficitului de cont curent. De asemenea, economiștii spun că argumentul guvernanților că deficitele mari se justifică prin investiții mari este discutabil, având în vedere existența banilor europeni. Astfel, aceștia recomandă atragerea tuturor banilor europeni pe care îi avem la dispoziție. În plus, investițiile trebuie să sprijine dezvoltarea producției manufacturiere, pentru a reduce importurile.
