Datoria guvernamentală a crescut în 2025 la nivelul Uniunii Europene. Care este situația în România

Datele publicate de Eurostat pe 22 aprilie au relevat faptul că ponderea în PIB a datoriei guvernamentale în zona euro a crescut de la 87% la finalul lui 2024 la 87,8% la finalul anului trecut, iar în UE de la 80,7% la 81,7%.

La sfârşitul anului 2025, cele mai scăzute ponderi în PIB ale datoriei guvernamentale erau în:

• Estonia (24,1%),
• Luxemburg (26,5%),
• Danemarca (27,9%),
• Bulgaria (29,9%),
• Irlanda (32,9%),
• Suedia (35,1%) şi
• Lituania (39,5%). 

Un număr de 12 state membre aveau ponderi în PIB ale datoriei guvernamentale mai mari de 60%, cel mai ridicat nivel fiind în:

• Grecia (146,1%),
• Italia (137,1%),
• Franţa (115,6%),
• Belgia (107,9%),
• Spania (100,7%).

România s-a plasat în zona mediană a clasamentului cu 59,3%. Datoria guvernamentală a crescut gradual, de la 49,3% din PIB în 2023, la 54,8% din PIB în 2024.

Anterior acestui moment, când existatu temeri că datoria publică ar putea trece pragul de 60%, consultantul economic, Adrian Negrescu, a explicat la Digi24 că marea problemă o reprezintă plata datoriei

„Numai în 2026 aveam de plătit 30 de miliarde de euro în contul acestei datorii, care crește de la o lună la alta cu echivalentul unui miliard de euro pe săptămână

Toată această datorie se plătește din taxe și impozite. Cu cât datoria crește, cu atât taxele și impozitele vor rămâne ridicate în anii următori.

Marea problemă e că nu ne împrumutăm doar noi, ci îi împrumutăm și pe copiii și pe nepoții noștri. România se împrumută în prezent într-un ritm mai accelerat decât alte state europene, însă problema este că banii nu merg în principal către investiții majore, precum infrastructură, spitale sau educație, ci către acoperirea cheltuielilor curente ale statului”,

Vezi și: România rămâne campioană la deficit bugetar în Uniunea Europeană. Nazare: Datele Eurostat confirmă un progres

• Etichete:
• eurostat
• romania
• datorie