Datoriile statului sunt în creștere după primul semestru din 2026. Economist: Nu mai există spaţiu monetar
Contul curent al balanţei de plăţi a înregistrat un deficit de 16,29 miliarde de euro, în perioada ianuarie-iulie 2026, comparativ cu 15,707 miliarde euro în perioada ianuarie-iulie 2025, transmite marţi, 15 septembrie, Banca Naţională a României (BNR).
În structura acestuia, balanţa bunurilor a consemnat un deficit mai mare cu 88 milioane euro, balanţa serviciilor a înregistrat un excedent mai mare cu 680 milioane euro, balanţa veniturilor primare a înregistrat un deficit mai mare cu 773 milioane euro, iar balanţa veniturilor secundare a înregistrat un excedent mai mic cu 402 milioane euro.
Investiţiile directe ale nerezidenţilor în România au însumat 1,127 miliarde euro (comparativ cu 4,915 miliarde euro în perioada ianuarie - iulie 2025), din care participaţiile la capital (inclusiv profitul reinvestit) au însumat 1,407 miliarde euro, iar creditele intragrup au înregistrat valoarea netă negativă de 280 milioane euro.
Vezi și: Banii se scumpesc din nou. Războiul, inflația și datoriile schimbă direcția dobânzilor
RECOMANDAREA NOASTRĂ
Luca Niculescu vizează eliminarea IMCA de la 1 ianuarie 2027: „Descurajează investițiile și afectează competitivitatea companiilor”
Situația datoriilor
În perioada ianuarie-iulie 2026, datoria externă totală a crescut cu 6,416 miliarde euro, până la 234,879 miliarde euro. În structură, datoria externă pe termen lung a însumat 182,210 miliarde euro la 31 iulie 2026 (77,6% din totalul datoriei externe), în creştere cu 1,1% faţă de 31 decembrie 2025.
Datoria externă pe termen scurt a înregistrat, la 31 iulie 2026, nivelul de 52,669 miliarde euro (22,4% din totalul datoriei externe), în creştere cu 9,4% faţă de 31 decembrie 2025.
Rata serviciului datoriei externe pe termen lung a fost 15,7% în perioada ianuarie-iulie 2026, comparativ cu 18,4% în anul 2025. Gradul de acoperire a importurilor de bunuri şi servicii la 31 iulie 2026 a fost de 5,7 luni, comparativ 6 luni la 31 decembrie 2025.
„Pentru România, concluzia nu este una de geopolitică. Este una foarte concretă: dezinflaţie mai lentă decât spun cifrele de acum, dobânzi ridicate mai mult timp decât speră mediul de afaceri şi o creştere economică ce riscă să coboare încă o dată sub estimările deja tăiate. Adică exact combinaţia pe care o economie stagnantă nu şi-o poate permite.
Cu alte cuvinte, România intră în stare de şoc cu amortizoarele deja consumate. Nu mai există spaţiu fiscal pentru plafonări generalizate, nu există spaţiu monetar pentru ieftinirea creditului şi nu există creştere economică din care să se absoarbă costul”, explică economistul Adrian Negrescu.
Gradul de acoperire a datoriei externe pe termen scurt, calculată la valoarea reziduală, cu rezervele valutare la BNR la 31 iulie 2026 a fost de 91,4%, comparativ cu 104,4% la 31 decembrie 2025.
Citește și: ANAF pregătește noi reguli pentru atragerea răspunderii solidare. Ce se schimbă
