De ce a crescut inflația în ultimul an. Economist: Deficitul este problema principală cu care ne confruntăm
Rata anuală a inflației în România a fost de 9,8% în luna octombrie 2025, potrivit datelor publicate miercuri, 12 noiembrie, de Institutul Național de Statistică (INS), nivel apropiat de cel din lunile precedente, semn că presiunile inflaționiste persistă. Profesorul de economie Christian Năsulea a explicat, pentru DigiEconomic, că evoluția inflației din ultimul an reprezintă rezultatul unui cumul de factori, nu al unei singure decizii guvernamentale, precum eliminarea plafonării prețurilor la energie sau majorarea TVA.
Potrivit specialistului, majorarea TVA, creșterea accizelor și eliminarea plafonării la energie au avut doar un efect limitat asupra prețurilor, deficitul bugetar reprezentând principala cauză a inflației persistente.
De asemenea, Năsulea estimează că inflația se va menține ridicată până în primăvara anului 2026, urmând ca o temperare semnificativă să apară doar dacă statul reduce cheltuielile și deficitul.
„Este absolut normală această evoluție, pentru că am avut niște factori care au dus prețurile în sus, care au dus la o creștere a prețurilor și o creștere a ratei inflației pe care am observat-o în vară. Nu există niciun factor în acest moment care, în special dacă vorbim de seria ajustată sezonier, să ne aducă la o rată inflației mai mică mai devreme de aprilie-mai anul viitor.
Vor mai fi probabil fluctuații mici care să ducă la o ajustare, așa cum spune și Banca Națională, undeva spre 9% sau chiar mai jos de 9%, însă acestea nu sunt modificări care să ne aducă mai aproape de o zonă confortabilă. Deci acesta este cel mai important lucru pe care trebuie să-l înțelegem: avem un fond care face ca rata inflației să fie foarte ridicată... și fondul acesta se numește deficit bugetar”, a explicat acesta.
Cum alimentează statul inflația
Năsulea explică faptul că statul român continuă să se împrumute masiv, iar banii injectați ulterior în economie prin investiții, salarii și pensii duc la dezechilibre, determinând astfel scumpiri suplimentare.
„Deci nu are legătură cu TVA, cu eliminarea plafonării la energie, care au avut un impact, dar unul relativ mic în comparație cu presiunea uriașă pe care continuă să o pună deficitul bugetar. Fenomenul acesta prin care statul împrumută foarte mulți bani, pe care ulterior îi pune în piață, prin diverse forme, investiții, pensii, salarii și așa mai departe, aduce un dezechilibru de masă monetară raportat la productivitatea economiei românești, deci prețuri semnificativ mai mari.
Până să ajungem la TVA, plafonări eliminate sau la alți factori care au un impact, eventual care ajunge pe la un procent din cele 10 pe care le avem, conform colegilor mei și instituțiilor care studiază aceste elemente, avem până la un 8% din rata inflației care poate să fie explicat doar prin faptul că statul român refuză, rezistă, nu reușește să își ajusteze comportamentul.
Deci vorbim de un cumul de factori: au fost accize crescute în același timp, cota TVA crescută, terminarea plafonării... și atunci a trebuit să adunăm multiple forțe în așa fel încât să vedem o creștere a ratei inflației, dar care tot nu a fost la fel de mare precum era inflația la bază. Insistăm pe faptul că deficitul este problema principală cu care ne confruntăm”, a mai explicat economistul.
