Analiză Divergențe în România privind acordul UE-Mercosur: susținători vs critici
Acordul comercial dintre Uniunea Europeană (UE) și Mercosur a generat discuții aprinse în România, între susținători ai deschiderii piețelor și critici preocupați de protecția agriculturii autohtone. Oficialii și economiștii susțin beneficiile pentru industrie și agricultură, dar fermierii și politicienii PSD sunt sceptici.
Statele membre ale Uniunii Europene au aprobat, pe 9 ianuarie, prin vot cu majoritate calificată, acordul comercial dintre Uniunea Europeană și blocul sud-american Mercosur, urmând ca documentul să fie semnat oficial în această săptămână. Negociat timp de aproape 25 de ani și finalizat politic la sfârșitul lui 2024, acordul vizează relațiile comerciale dintre UE și Argentina, Brazilia, Paraguay și Uruguay. În România, acordul reprezintă un punct de divergență.
Executivul european estimează că acesta ar putea crea cea mai mare zonă de liber schimb din lume, acoperind o piață de peste 700 de milioane de consumatori. De asemenea, potrivit Comisiei Europene, exporturile UE către Mercosur ar putea crește cu până la 39%, echivalentul a aproximativ 49 de miliarde de euro anual, cu efecte pozitive asupra a circa 440.000 de locuri de muncă. Tarifele pentru autoturisme, utilaje și produse farmaceutice ar fi reduse treptat, iar companiile europene ar beneficia de acces preferențial.
Ce cuprinde acordul
Mercosur va elimina taxele vamale pentru 91% dintre exporturile europene, inclusiv pentru automobile, de la nivelul actual de 35%, pe o perioadă de 15 ani. La rândul ei, Uniunea Europeană va elimina treptat taxele pentru 92% dintre exporturile Mercosur, într-un interval de până la 10 ani.
RECOMANDAREA NOASTRĂ
Nicușor Dan a promulgat legea care deblochează hidrocentralele începute înainte de 2007
Potrivit Reuters, blocul sud-american va elimina și taxele pentru produse agricole europene, respectiv 27% pentru vinuri și 35% pentru băuturile spirtoase.
Pentru produsele agricole sensibile, UE va oferi cote suplimentare, inclusiv 99.000 de tone de carne de vită, în timp ce Mercosur va acorda o cotă fără taxe de 30.000 de tone pentru brânzeturi europene.
Acordul include, de asemenea, cote pentru pui, carne de porc, zahăr, etanol, orez, miere, porumb și porumb dulce din partea UE, respectiv pentru lapte praf și formule pentru sugari din partea Mercosur.
Importurile suplimentare ar reprezenta 1,6% din consumul de carne de vită al UE și 1,4% din cel de carne de pasăre. Acordul recunoaște și aproximativ 350 de indicații geografice pentru produse alimentare europene tradiționale, precum „Parmigiano Reggiano” sau „Roquefort”.
Ce spun susținătorii
Comisia Europeană, susținută de țări precum Germania și Spania, consideră că acordul oferă o alternativă strategică la dependența de China, în special pentru materiile prime critice, precum litiul utilizat în baterii. În plus, va elimina taxele pentru majoritatea acestor materiale, sprijinind industria europeană a energiei verzi.
Susținătorii mai afirmă că înțelegerea oferă o formă de protecție față de tarifele impuse de președintele american Donald Trump.
Executivul european subliniază că este cel mai amplu acord de liber schimb semnat vreodată de UE, generând economii anuale de peste 4 miliarde de euro din taxe vamale. Acordul este parte a strategiei de diversificare a relațiilor comerciale, iar companiile europene vor putea participa la licitații publice în țările Mercosur în aceleași condiții ca firmele locale. Acordul include și măsuri de protecție pentru eventualele perturbări de piață.
În România, sunt mai multe voci importante care scot în față avantajele acordului.
Președintele Nicușor Dan consideră un pas înainte pentru comerțul românesc. „Pentru sectoarele agricole sensibile, am obţinut, în urma discuţiilor succesive cu omologii europeni, o serie de concesii importante faţă de forma iniţială a acordului. Acordul cu Mercosur prevede eliminarea taxelor vamale pentru 91% din toate produsele importate din UE, iar România va putea exporta avantajos produse din sectoare importante precum echipamente de transport, în special componente auto, aparate şi dispozitive mecanice şi electrice, produse metalice, materiale textile”, a explicat Nicușor Dan.
Conform şefului statului, noul acord va genera şi creşterea exporturilor de servicii din România către Mercosur şi va spori accesul ţării noastre la materii prime critice, un aspect esenţial din perspectivă strategică.
„Diminuarea considerabilă a taxelor vamale la importuri oferă oportunităţi şi sectorului agroalimentar românesc. Dintre indicaţiile geografice europene care vor fi protejate pe pieţele Mercosur, 15 sunt produse agricole româneşti. (..) Prin scăderea taxelor vamale, România va câştiga noi pieţe pentru exporturi, iar agricultura noastră este protejată. Acest acord negociat de UE este o oportunitate pentru România”, a precizat preşedintele Dan.
Ministrul Economiei Irineu Darău a afirmat că statul român a susţinut acordul după negocieri ferme, care au adus garanţii clare pentru industrie şi agricultură, iar România are nevoie de piețe noi de export și de reguli corecte pentru producătorii săi.
„Dincolo de ipocrizia unor politicieni cu idei de izolare a țării, România are nevoie de piețe noi de export și de reguli corecte pentru producătorii săi. Statul român a susținut acest acord după negocieri ferme, care au adus garanții clare pentru industrie și agricultură. Rezultatul?
- Taxe vamale aproape zero pentru produsele românești,
- Exporturi mai mari și acces la materii prime mai ieftine,
- Producție mai mare și locuri de muncă în industria auto, mecanică și electrică”, a scris ministrul sâmbătă, 10 ianuarie, pe Facebook.
Potrivit acestuia, în 2023, firmele românești au plătit peste 47 de milioane de euro taxe vamale pentru exporturile de produse industriale către Mercosur. „După intrarea în vigoare a acordului, aceste taxe dispar aproape complet”, a mai punctat oficialul.
Ce spun economiștii
Chiar dacă este contestat de fermierii europeni, care îşi văd ameninţat sectorul de pătrunderea pe piaţă a produselor agricole sud-americane, considerate sub standardele Uniunii Europene, economiștii cred că acordul Mercosur-UE vine în sprijinul statelor membre prin deschiderea unor noi oportunități comerciale.
„Deși este un subiect intens dezbătut, în special din cauza temerilor fermierilor, acordul ne oferă câteva avantaje strategice și economice extrem de clare. În primul rând, firmele românești vor putea să își extindă prezența pe o piață de peste 270 de milioane de consumatori. Marele avantaj îl reprezintă eliminarea taxelor vamale (care în prezent ajung și la 35%), fapt care ar putea extinde semnificativ exporturile firmelor românești către America de Sud, estimate în prezent la peste 230 milioane de euro.
În prezent, avem peste 250 de companii românești care își exportă produsele în țările Mercosur, dintre care mai mult de jumătate sunt IMM-uri care angajează, în total, peste 12.000 de angajați”, susține economistul Adrian Negrescu, într-o postare pe Facebook.
Negrescu exemplifică o serie de beneficii care decurg din ratificarea acordului: „Ce aduce, în esență, acordul Mercosur - proceduri vamale mai rapide și recunoașterea standardelor tehnice, suport logistic pentru exporturi (platforme dedicate pentru a ajuta firmele mici să înțeleagă regulile de piață din America de Sud) și, extrem de important – accesul la materii prime critice.
Acordul oferă României și UE acces la o sursă alternativă de materii prime esențiale pe care, în general, le aduceam din China. Mai e un aspect important. Acordul oferă protecție pentru produsele înregistrate în UE și care vor fi protejate împotriva imitațiilor în toată America de Sud – de la produse alimentare la băuturi și alte tipuri de mărfuri recunoscute la nivel european ca marcă înregistrată”, arată economistul.
De ce se tem unii că acordul ar putea „îngropa” agricultura românească? „Pentru că le e teamă că piața europeană, inclusiv cea românească, vor fi invadate de produse agricole ieftine, de o calitate slabă, care vor da peste cap producția locală. Temerile sunt alarmiste, însă trebuie spus că acordul Mercosur prevede niște mecanisme de protecție foarte clare. Cea mai mare temere este legată de concurența neloială, deoarece standardele de producție din America de Sud sunt adesea mai puțin costisitoare decât cele europene. Și aici avem de-a face cu un fake-news.
Acordul prevede condiții de calitate stricte pe care exportatorii din țările Mercosur trebuie să le îndeplinească dacă vor să vândă în UE. Există inclusiv un mecanism de monitorizare pe acest segment în care vor fi implicate autoritățile de profil din toate țările UE. Mai mult chiar, importurile de carne de vită sau pasăre, de exemplu, sunt limitate la un anumit volum pentru a nu destabiliza piața locală. Apoi, dacă există totuși probleme, România poate cere suspendarea preferințelor tarifare dacă se demonstrează că importurile masive produc daune grave fermierilor români”, a explicat Adrian Negrescu.
Companiile românești și agricultorii autohtoni au numai de câștigat dacă știu să profite de pe urma avantajelor conferite de acest acord, care pune la dispoziție cea mai mare zonă de liber schimb din lume.
„Printre potențialii câștigători se află Dacia, Ford și furnizorii lor (componente auto și echipamente de transport), producătorii de aparate electrice și dispozitive mecanice unde avem deja exporturi semnificative în multe state ale lumii, inclusiv în SUA și în Africa, companiile din industria produselor metalice, a materialelor textile, producătorii de IT&C, cei care realizează produse tradiționale românești (de la vinuri la tot felul de produse made in Romania) etc. Inclusiv agricultura și zootehnia românească și-ar putea deschide noi linii de export, după ce ne-am extins semnificativ în Africa și Asia de Sud-Est. (...)
Ce ne va aduce nouă, consumatorilor, avantajul Mercosur? În primul rând, vom putea vedea pe rafturile magazinelor o gamă mult mai largă de produse alimentare și nealimentare, de la carnea de vită argentiniană la fructe tropicale, cafea, suc de portocale, tutun, îmbrăcăminte, încălțăminte etc.”, conchide economistul.
Ce spun criticii
Fermierii europeni, dar și români, se opun vehement acordului, acuzând că va deschide piața UE importurilor ieftine de produse agricole sud-americane, în special carne de vită, care nu respectă standardele europene de mediu și siguranță alimentară.
Deși Comisia susține că normele europene nu vor fi relaxate, organizațiile de mediu avertizează că angajamentele privind protecția pădurilor sunt slabe și greu de aplicat. Grupul ecologist Friends of the Earth a numit acordul „dezastruos pentru climă”, susținând că va duce la intensificarea defrișărilor, inclusiv în Amazon.
Franța, cel mai mare producător de carne de vită din UE, a refuzat să susțină acordul, cerând garanții suplimentare pentru protejarea fermierilor europeni. Inițial, și Italia, Ungaria și Polonia s-au opus, însă Roma și-a schimbat ulterior poziția, permițând avansarea procesului.
Amintim că aproximativ 10.000 de fermieri din toate statele membre ale Uniunii Europene (UE), inclusiv România, au protestat în decembrie 2025 la Bruxelles împotriva acordului, pe fondul temerilor că importurile agricole ieftine vor afecta grav producătorii europeni.
Protestatarii acuzau faptul că politicile comerciale ale UE și acordurile de liber schimb pun agricultura europeană într-o poziție slabă, în special prin permiterea importurilor de produse agricole ieftine și obținute în condiții diferite de cele impuse fermierilor din Uniune.
De asemenea, într-o declarație semnată de nouă grupuri agroalimentare europene, reprezentanții sectorului au explicat că măsurile de protecție propuse în legătură cu acordul comercial „rămân insuficiente pentru a preveni perturbările pieței” și nu reușesc să asigure „condiții de concurență echitabile” pentru fermierii și producătorii europeni.
Și în România sunt voci care critică demersul. Secretarul general al Guvernului, Radu Oprea, de exemplu, a declarat luni, 12 ianuarie, că este sceptic în privinţa acordului, întrucât din experienţă reiese că România „ratează şansele” de a fi prezentă pe pieţe noi, „dar rămâne cu ameninţările economice”.
„Teoretic, acordul comercial cu ţările Mercosur poate fi o şansă, iar dacă ne uităm la puţinele date pe care le avem la dispoziţie constatăm că exportăm produse cu valoare adăugată - maşini, componente pentru industria auto etc. - şi importăm materie primă: şroturi de soia, tutun ş.a. Datele noastre sunt precare pentru că ne-am lenevit, comerţul exterior fiind competenţă exclusivă a Comisiei, conform TFUE. Datele noastre sunt puţine şi pentru că, în 2022-2023, prin înfiinţarea ARICE (Agenţia Română pentru Investiţii şi Comerţ Exterior), am destructurat Direcţia de Comerţ Exterior. Aceasta a funcţionat unitar în cadrul diverselor ministere, având reprezentarea la OMC (Organizaţia Mondială a Comerţului), secţia de comerţ de la Reprezentanţa României la Bruxelles, centrala de la Bucureşti şi consilierii economici pe diferite spaţii”, a scris Oprea pe Facebook.
El a adăugat că, în prezent, această comunicare „este ruptă”, relaţia comercială bilaterală fiind gestionată de ARICE, iar politicile comerciale de minister.
„Informaţia nu circulă, nu ai date să faci analize şi studii de impact. Oare cum definim poziţia de ţară şi mandatele de negociere când nu ai analize de risc? Aprobarea acordului comercial înseamnă că taxele vamale scad pentru peste 92% din liniile tarifare (astăzi OMC defineşte peste 18.000 de poziţii tarifare), ceea ce înseamnă oportunităţi pentru ambele părţi semnatare. Ce face România, cum profită de acest acord atâta timp cât nu există diplomaţie economică pe spaţiul Mercosur? Nu există consilieri economici sau reprezentanţi ai Camerelor de Comerţ şi nici misiuni economice nu prea organizăm. Participarea la târguri şi expoziţii este inexistentă pe acest spaţiu, deoarece o privim ca pe o cheltuială şi nu ca pe o investiţie. Spun aceste lucruri pentru că am creat o oportunitate prin faptul că am semnat acordul comercial cu Vietnamul în 30 iunie 2019, în numele Uniunii Europene. Nu am ştiut să profităm de aceasta: valoarea schimburilor comerciale România-Vietnam nu are o dinamică semnificativă, exporturile au rămas aproape înţepenite, iar importurile au crescut, astfel încât s-a adâncit deficitul comercial”, a menţionat Oprea, citat de Agerpres.
Ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Florin-Ionuț Barbu, consideră că sunt necesare studii suplimentare aprofundate în legătură cu impactul acordului. „Poziția mea și a fermierilor români nu s-a schimbat, cu privire la Acordul UE – Mercosur. Consider că sunt necesare studii suplimentare aprofundate în legătură cu impactul acestui acord asupra întregului sector agricol. Fermierii europeni suportă deja costuri ridicate pentru conformarea la standardele UE. De aceea, este obligatoriu să ne asigurăm că produsele care vor intra pe piața europeană respectă standardele fitosanitare și sanitar-veterinare, prin testarea acestora în laboratoarele fiecărui stat membru”, a declarat ministrul.
Europarlamentarul PSD Victor Negrescu spune că acordul UE-Mercosur a generat multă emoție în spațiul public pentru că „nu a existat, din păcate, o dezbatere reală în societatea românească privind poziționarea României pe acest subiect” și acuză lipsa de transparență în procesul decizional.
De altfel, reprezentanții partidului au pornit o campanie acerbă împotriva acordului. Și deputatul PSD Marius Budăi a transmis sâmbătă, 10 ianuarie, că potrivit studiilor de impact, acordul ar putea duce la o pierdere de circa 120.000 de locuri de muncă din Uniunea Europeană. El cere totodată un acord în coaliție pentru ca europarlamentarii partidelor să amendeze Acordul Mercosur în Parlamentul European și atrage atenția că în caz contrar se va pune sub semnul întrebării „sensul acestei coaliții”.
Ce spun fermierii români
Alianța pentru Agricultură și Cooperare (AAC) i-a cerut încă din decembrie premierului Ilie Bolojan, printr-o scrisoare deschisă, ca România să se opună semnării acordului UE-Mercosur.
„Vă solicităm, domnule premier Ilie Bolojan, să vă alăturați poziției exprimate de Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale și ca România să se opună semnării acestui tratat, care generează prejudicii semnificative atât pentru țara noastră, cât și pentru sectorul agroalimentar european, inclusiv prin efectul cumulativ al tuturor acordurilor comerciale semnate până în prezent, ce pot conduce la reducerea considerabilă a numărului de fermieri, încetarea activității acestora și necesitatea reintegrării lor în alte sectoare, cu impact direct asupra fondurilor destinate șomajului și sprijinului financiar pentru familiile afectate”, se arăta în documentul AAC.
În absența unor soluții concrete, adăugau ei, situația dificilă în care se află fermierii, „ce riscă să fie agravată prin impunerea de noi constrângeri și reduceri de fonduri, îi va determina să continue protestele și în România, în săptămânile următoare”.
Fermierii români mai susțin că acordul UE-Mercosur riscă să impună sarcini suplimentare și disproporționate celor care asigură securitatea alimentară a României și Europei și consideră că Regulamentul de salvgardare propus de Comisia Europeană nu oferă asigurările de care are nevoie comunitatea agricolă din UE.
„Mecanismele prevăzute nu sunt nici solide, nici suficient de reactive pentru a face față perturbărilor probabile ale pieței. Ele se bazează pe factori declanșatori nerealiști, pe demonstrarea unui 'prejudiciu grav' mai degrabă decât pe semne timpurii de dezechilibru al pieței și nu dispun de instrumente automate care să permită o intervenție rapidă.
În plus, ele nu abordează problema fundamentală a standardelor de producție divergente, în special în ceea ce privește angajamentele în materie de mediu și climă, bunăstarea animalelor, utilizarea produselor agrochimice și a antibioticelor, precum și cerințele de trasabilitate și de aplicare pe care fermierii din UE trebuie să le respecte”, se mai arăta în scrisoare deschisă.
Organizaţiile membre ale Alianţei pentru Agricultură şi Cooperare sunt: Federaţia Naţională PRO AGRO, Liga Asociaţiilor Producătorilor Agricoli din România - LAPAR, Uniunea Naţională de Ramură a Cooperativelor din Sectorul Vegetal - UNCSV şi Asociaţia Forţa Fermierilor - AFF.
