DOCUMENT OUG pentru protejarea intereselor statului, în transparență. Statul poate prelua companii de transport, energie sau apărare
Ministerul Economiei a publicat miercuri, 25 martie, un proiect de Ordonanță de Urgență (OUG) care marchează o schimbare de paradigmă în economia națională. Noul act normativ permite statului să intervină direct în administrarea unor companii private și instituie dreptul de preempțiune asupra activelor strategice, pentru a preveni prăbușirea unor „perle” industriale aflate în dificultate.
Amintim că Executivul a analizat proiectul, în prima lectură, în ședința din 19 martie.
În prezent, mai multe companii majore se confruntă cu dificultăți: în cazul celor private, cumpărătorii nu se înghesuie. În cazul celor de stat, datoriile se adună la buget, iar reorganizarea pare departe.
Cele mai mari platforme industriale ale țării se află, simultan, în proceduri de insolvență sau dificultăți financiare. Printre ele se numără combinatul de la Galați, șantierul naval Mangalia, combinatul Azomureș și Romaero.
RECOMANDAREA NOASTRĂ
GHID Baterii pentru prosumatori, cu bani de la stat. Finanțare de până la 15.000 de lei. Cine poate beneficia și care sunt condițiile
„Prin crearea cadrului juridic necesar intervenției statului în situațiile în care operatori economici din domenii strategice se confruntă cu dificultăți economico-financiare, se urmărește prevenirea pierderii unor active industriale a căror valoare economică și tehnologică este dificil de reconstituit în lipsa unor intervenții rapide și coordonate”, arată proiectul.
Ce prevede actul normativ
Demersul normativ urmărește stabilirea unui mecanism instituțional și juridic care să permită statului român să identifice, să dezvolte și să protejeze capacitățile economice și industriale cu relevanță sistemică pentru economia națională, precum și să intervină în situațiile în care funcționarea acestora este afectată sau există riscul afectării intereselor economice fundamentale ale României.
Potrivit ministerului Economiei, la acest moment, cadrul normativ național nu reglementează în mod unitar criteriile și procedurile privind identificarea și desemnarea operatorilor economici de interes strategic și mecanismele de intervenție ale statului în situațiile în care funcționarea unor infrastructuri sau capacități economice esențiale este afectată sau există riscul afectării acestora.
„Legislația existentă cuprinde reglementări sectoriale referitoare la infrastructuri critice, investiții strategice sau protecția securității naționale, însă aceste reglementări sunt fragmentate și nu instituie un mecanism integrat care să permită evaluarea relevanței sistemice a unor operatori economici și stabilirea unui regim juridic unitar aplicabil acestora. În contextul evoluțiilor geopolitice recente, aceste vulnerabilități normative devin tot mai evidente”, se arată în nota de fundamentare.
Domenii strategice
Domeniile strategice ale economiei naționale vor fi:
- industria extractivă, inclusiv producția de materii prime critice și alte resurse minerale neenergetice;
- industria prelucrătoare, în special sectoarele producției de oțel, aluminiu, ciment și produse chimice;
- industria de apărare, astfel cum este definită și reglementată de Legea nr. 232/2016;
- tehnologia informațiilor și comunicațiilor, inclusiv securitatea cibernetică, dezvoltarea tehnologiilor înalte și a inteligenței artificiale;
- industria maritimă și portuară, inclusiv construcția și repararea de nave și infrastructura portuară;
- industria aeronautică, respectiv producția, testarea și întreținerea aeronavelor;
- infrastructura energetică, inclusiv transportul energiei electrice, al gazelor naturale, țițeiului și combustibililor, precum și infrastructura de stocare a energiei;
- producția, distribuția și furnizarea de energie electrică și energie termică;
- sectorul farmaceutic și biotehnologic, inclusiv activitățile de cercetare, dezvoltare și producție de medicamente și dispozitive medicale;
- infrastructura de transport de interes național;
- industria alimentară, inclusiv producția, prelucrarea și distribuția alimentelor;
- infrastructura de furnizare a apei.
Stabilirea societății de interes sau a activului de interes strategic se realizează având în vedere următoarele criterii generale, necesar a fi îndeplinite cumulativ:
- societatea sau activul aflat în patrimoniul acesteia desfășoară/asigură desfășurarea de activități economice în unul din domeniile strategice ale economiei naționale.
- importanța și/sau perturbarea activității într-un domeniu strategic afectează sau poate afecta, securitatea economică, energetică, alimentară sau socială a statului ori infrastructuri critice, capacități industriale de apărare, materii minerale critice, a unei regiuni, a unor comunități locale, a pieței muncii, funcționarea lanțurilor de aprovizionare, după caz și riscă să genereze un dezechilibru semnificativ la nivelul economiei naționale.
Ministerul precizează că promovarea actului normativ nu generează cheltuieli bugetare directe la momentul intrării în vigoare, întrucât are caracter reglementator și instituțional.
„Eventualele costuri pot apărea exclusiv în situații excepționale, în cazul exercitării dreptului de preempțiune sau al preluării temporare ori definitive a unor capacități energetice, urmând a fi suportate în condițiile și limitele prevăzute de legislația în vigoare. Însă potențialele costuri asociate intervenției statului sunt considerabil mai reduse decât costurile economice și sociale ale unei disfuncționalități majore a infrastructurii energetice”, arată sursa citată.
Drept de preempțiune
Prin OUG, se instituie dreptul de preempțiune de cumpărare al statului asupra unor active sau participații aparținând operatorilor economici de interes strategic.
„În scopul protejarii intereselor naționale, statul român poate dobândi, în oricare dintre modalitățile prevăzute de lege, participații la societățile declarate de interes strategic, sau active declarate de interes strategic aflate în patrimoniul unor societăți.
Statul beneficiază de drept de preempțiune în cazul transferului dreptului de proprietate asupra unora/ tuturor participațiilor la societățile declarate de interes strategic și/sau asupra unor active declarate de interes strategic prin hotărâre a Guvernului”, prevede proiectul de OUG.
Exercitarea dreptului de preempțiune se aprobă prin hotărâre a guvernului, la inițiativa ministerului de resort.
În cazul valorificării participațiilor societăților și/sau a activelor declarate ca fiind de interes strategic, statul român beneficiază de un drept de preempțiune la cumpărare la preț egal cu oferta fermă angajantă.
Procedura de exercitare a dreptului de preempțiune nu poate dura mai mult de 180 zile de la data exprimării intenției de exercitare a dreptului de preempțiune.
„Clarificarea regimului dreptului de preempțiune al statului și a condițiilor în care acesta poate fi exercitat oferă investitorilor un nivel sporit de predictibilitate juridică.
În acest sens, instituirea unui mecanism privind asigurarea drepturilor salariale ale personalului în situația preluării temporare sau definitive a unor capacități strategice contribuie la menținerea stabilității operaționale a companiilor și la reducerea riscurilor sociale asociate, protejând astfel atât angajații, cât și continuitatea activității economice din zona geografică respectivă.
Claritatea legislativă și consolidarea securității juridice pot contribui la atragerea capitalului privat și la dezvoltarea unor proiecte energetice de interes național, în condiții de responsabilitate și echilibru între interesul public și cel economic”, mai notează nota de fundamentare.
Companii în insolvență
În situația în care societatea declarată de interes strategic se află în procedură de prevenire a insolvenței și de insolvență, statul, prin ministerul de resort și/sau agenții sau instituții publice, are dreptul de a achiziționa active declarate de interes strategic pentru protejarea intereselor naționale și/sau pentru gestionarea evenimentelor cu impact sau iminență de impact semnificativ asupra funcționării unui domeniu strategic al economiei naționale.
În cazul companiilor aflate în procedura de insolvență, la care instituții ale administrației publice centrale dețin creanțe fiscale și bugetare ori a creanțelor bugetare administrate de instituții de credit cu capital integral sau majoritar de stat și/sau a unor entități la care statul este acționar, activele pot fi preluate în proprietatea publică a statului și administrarea ministerului de resort și/sau a unor entități la care statul este acționar, în contul creanțelor.
În situația societăților aflate în insolvență sau în dificultate, inclusiv concordat preventiv sau acord de restructurare la solicitatea ministerului de resort, în orice fază a procedurii, administratorul restructurării/concordatar/juridiciar are obligația valorificării de urgență a activelor ca ansamblu independent, pornind de la valoarea de piață a acestora sau, după caz, de la valoarea de lichidare, stabilite de un evaluator autorizat.
Măsuri temporare
De la data transferului dreptului de proprietate asupra unui activ declarat de interes strategic către statul român sau, după caz, de la data stabilită prin actul juridic ori administrativ care aprobă măsura de preluare, ministerul de resort și/sau instituția publică desemnată să preia activul poate dispune și finanța, în condițiile legii, măsurile temporare necesare pentru conservarea, punerea în siguranță, menținerea în stare de funcționare și asigurarea continuității operaționale a activului.
Măsurile prevăzute pot viza, în principal, după caz:
- asigurarea alimentării cu energie electrică, gaze naturale, apă, combustibili, abur și alte utilități indispensabile;
- menținerea, preluarea temporară, contractarea sau remunerarea personalului esențial strict necesar pentru exploatarea, supravegherea, conservarea ori punerea în siguranță a activului;
- încheierea, preluarea, novarea, cesiunea sau menținerea, pe perioadă determinată, a contractelor necesare pentru pază, mentenanță, service, intervenții tehnice, revizii, autorizări, verificări, transport, depozitare și alte servicii indispensabile;
- achiziționarea de materiale, piese de schimb, consumabile, materii prime și alte bunuri strict necesare prevenirii degradării activului sau funcționării acestuia în condiții de siguranță;
- efectuarea altor cheltuieli urgente, justificate din punct de vedere tehnic și economic, fără de care activul ar fi expus riscului de degradare, avariere, oprire necontrolată sau pierdere a capacității funcționale.
În cazul activelor a căror întrerupere de funcționare poate genera degradarea ireversibilă a instalațiilor, riscuri de securitate, afectarea serviciilor esențiale ori prejudicii economice semnificative, ministerul de resort și/sau instituția publică desemnată poate dispune măsuri imediate de continuitate operațională, în măsura strict necesară prevenirii unui pericol iminent pentru activ.
Finanțarea cheltuielilor se asigură din bugetul aprobat ministerului de resort și/sau instituției publice desemnată din alocări prin hotărâre a Guvernului de sume din Fondul de rezervă bugetară la dispoziția Guvernului.
Veniturile generate de exploatarea, administrarea sau valorificarea activului se fac venit la bugetul de stat.
Vezi aici proiectul și nota de fundamentare.
