Donald Trump își începe al doilea mandat. „Omul tarifelor” ar putea zgudui comerțul global

Donald Trump revine astăzi la Casa Albă. Al doilea său mandat de președinte va avea însă implicații majore pe scena economică internațională. Dacă există un lucru care se știe despre Donald Trump este că îi plac taxele vamale. El a spus că „tarif este cel mai frumos cuvânt din dicționar” și a amenințat că va impune noi taxe statelor din întreaga lume, inclusiv aliaților.
Donald Trump a amenințat de mai multe ori că va impune tarife de 10-20% tuturor țărilor, inclusiv celor din Uniunea Europeană. Taxe vamale mai mari, de 25%, vor fi rezervate pentru importurile de bunuri din Canada și Mexic, iar pentru cele din China nivelul va ajunge la 60%.
Amenințările vin în contextul în care Statele Unite au un deficit comercial în creștere. Însă situația nu e nouă. SUA au avut deficit comercial o mare parte din ultimii 50 de ani, arată CNN.
Dar decalajul dintre importuri și exporturi a crescut semnificativ în anii 1990, pe măsură ce globalizarea s-a accelerat, economia americană a crescut, iar consumatorii și companiile au cumpărat mai mult din străinătate.
Deficitul comercial a depășit 700 de miliarde de dolari înainte de criza din 2008 și s-a situat între 400 și 550 de miliarde între 2009 și 2016. În timpul primului mandat al lui Trump, deficitul comercial al SUA s-a apropiat de 600 de miliarde de dolari, dar a crescut rapid după pandemie.
În perioada care a urmat, consumul de bunuri și servicii a crescut vertiginos, în timp ce exporturile au fost afectate deoarece alte țări s-au redresat mai lent. Astfel, deficitul comercial al SUA a urcat la un nivel record de 945 de miliarde de dolari în 2022, iar în 2023 s-a redus la 785 de miliarde de dolari, dar se estimează că a crescut din nou în 2024.
Economia europeană ar putea fi sufocată de tarifele americane
Schimburile comerciale dintre Statele Unite și Uniunea Europeană au fost de 1.540 de miliarde de dolari în 2023. Oficialii Comisiei Europene descriu acest comerț drept echilibrat și arată că UE cumpără mai multe servicii din SUA decât vinde. Donald Trump tinde însă să se concentreze pe comerțul cu bunuri, unde SUA are un deficit.
În timpul campaniei electoral el și-a exprimat nemulțumirea față de Uniunea Europeană pentru că nu cumpără suficiente mașini americane și produse agricole și s-a angajat să facă statele europene să plătească prin aplicarea unor taxe vamale mai mari pe bunurile importate din Europa.
Chiar și un tarif de 10% ar afecta exportatorii europeni, în special industria auto, care se confruntă deja cu probleme. În plus, dacă Trump va pune în practică amenințările privind taxele vamale de 60% aplicate mărfurilor din China, UE s-ar confrunta cu presiuni politice de a urma exemplul, dar și cu un potențial exces de produse chinezești ieftine pe piețele mondiale și cu scăderea prețurilor, care ar lovi puternic producătorii europeni.
Acest lucru va încetini creșterea economică din Europa și va prelungi perioada de stagnare. 2023 și 2024 au fost ani cu o creștere slabă în zona euro, de 0,4%, respectiv 0,8%. Previziunile indică o ușoară accelerare a avansului economic, la 1,3% în 2025 și 1,6% în 2026, dar FMI estimează că introducerea de către SUA a unui tarif de 10%, precum și incertitudinea economică și înăsprirea condițiilor financiare ce vor urma, ar urma să elimine un punct procentual din creșterea economică din 2025 și 2026.
Prin urmare, Comisia Europeană, care conduce politica comercială pentru cele 27 de state membre ale UE, se pregătește pentru noul președinte american încă din vara anului trecut. Detaliile despre răspunsul blocului comunitar la potențialele noi tarife nu au fost divulgate, dar se știe că Bruxellesul are o abordare dublă, ce mizează pe recompense și constrângeri.
În timpul primei administrații Trump, pentru a evita un război comercial și, în special, taxe suplimentare pentru mașinile europene, președintele de atunci al Executivului de la Bruxelles, Jean-Claude Juncker, s-a întâlnit cu Donald Trump și s-a angajat ca UE să cumpere mai multe bunuri din Statele Unite, în special gaz natural lichefiat (GNL) și soia.
Strategia Junker din 2018 a funcționat, iar în următoarele 12 luni importurile UE de GNL și soia au crescut semnificativ. De cealaltă parte, SUA nu au escaladat tensiunile comerciale prin impunerea de tarife suplimentare asupra mașinilor europene.
Strategia Uniunii Europene
Acum, UE poate veni la masa negocierilor cu o strategie similară. Conform declarațiilor oficialilor europeni de rang înalt, Comisia poate veni la masa negocierilor cu o propunere de a cumpăra mai multe bunuri americane, fiind în același timp pregătită să riposteze în cazul în care Washingtonul aplică în mod unilateral noi tarife.
De această dată, creșterea importurilor din SUA ar include nu numai GNL și produse agricole, ci și echipamente militare. Cu toate acestea, este puțin probabil ca această mișcare să reducă în mod substanțial surplusul comercial al UE față de SUA, care se ridica la 156 miliarde de euro în 2023, potrivit unei analize a Centrului de Cercetare a Politicii Economice.
În urma acordului din 2018, excedentul comercial bilateral al UE cu SUA a continuat să se majoreze și, prin urmare, administrația Trump nu a reușit reechilibrarea comercială pe care o căuta. Acesta ar fi probabil rezultatul și de această dată, arată autorii analizei.
În primul rând, există o limită a cantității de GNL și produse agricole pe care UE le poate cumpăra din Statele Unite. În plus, industria militară americană ar putea să nu fie în măsură să aprovizioneze statele europene în mod adecvat.
În al doilea rând, diferența dintre ritmul de creștere economică din SUA și UE și recenta apreciere a dolarului vor duce probabil la o creștere a exporturilor nete ale UE către SUA.
Astfel, noua administrație de la Casa Albă ar putea cere ca Europa să cumpere și mai multe produse americane sau, în caz contrar, de a se confrunta cu noi tarife.
Într-un astfel de caz, oficialii de la Bruxelles vor pune și ei pe masă măsurile de constrângere. Diplomații citați de The Wall Street Journal spun că acestea ar putea include tarife care vizează produse din statele americane sensibile din punct de vedere politic.
La asta se adaugă un arsenal de instrumente creat în ultimii ani pentru a oferi Comisiei Europene mai multe opțiuni de răspuns la tensiunile comerciale. Acestea includ noi puteri pentru a face față constrângerii economice și de a respinge achizițiile pe care blocul le consideră neloiale. De asemenea, UE poate interzice anumitor companii să câștige contracte publice mari.
În cazul în care Uniunea Europeană va intra într-o confruntare comercială cu SUA, este esențial ca statele membre să rămână unite și să lase Comisia să negocieze, fără a încheia acorduri pe la spatele ei, susțin reprezentanții Centrului de Cercetare a Politicii Economice. În cazul în care statele membre intră separat într-o confruntare cu noua administrație americană, vor plăti un preț economic mare, cred aceștia.
Analiștii spun că Donald Trump, care nu a fost niciodată un fan al Bruxellesului, pare să prefere să trateze direct cu statele europene, ceea ce ar pune la încercarea unitatea UE. Iar vizitele recente ale premierului italian Giorgia Meloni și a prim-ministrului ungar Viktor Orban arată că mai multe țări încearcă deja să obțină bunăvoința lui Trump și să evite un război comercial, scrie Politico.
Pe de altă parte, unii oficiali și experți cred că amenințările președintelui american întăresc hotărârea Uniunii Europene de a dezvolta comerțul liber cu restul lumii.
Blocul comunitar a încheiat în decembrie un acord preliminar cu cele patru țări sud-americane care au fondat uniunea vamală Mercosur, după ani de negocieri, în ciuda opoziției Franței și Poloniei. Totodată, la sfârșitul săptămânii trecute, UE a reînnoit un acord cu Mexicul, care va reduce tarifele și alte bariere comerciale între cele două economii.
Un raport al Institutului Kiel pentru Economia Mondială arată că economia europeană ar fi afectată mult mai mult de colapsul sistemului comercial bazat pe reguli decât de tarifele americane. Aceasta înseamnă, spune unul dintre autorii raportului, că Bruxellesul ar trebui să încerce să mențină sistemul comercial global cât mai intact posibil.