Economia României frânează puternic. Bruxelles-ul avertizează că instabilitatea politică poate sabota ajustarea fiscală
Comisia Europeană vede economia României aproape în punctul de îngheț. Bruxelles-ul a tăiat drastic prognoza de creștere economică pentru acest an, de la 1,1% la doar 0,1%, pe fondul inflației ridicate, al măsurilor de austeritate și al deteriorării rapide a consumului intern. Practic, după ani în care economia a crescut aproape exclusiv pe consum și deficit, România intră într-o perioadă de stagnare, în care populația cumpără mai puțin, companiile devin mai prudente, iar investitorii sunt tot mai îngrijorați de instabilitatea politică și fiscală.
După o creștere de doar 0,7% anul trecut, Bruxelles-ul se așteaptă acum ca PIB-ul României să avanseze cu doar 0,1% în acest an, potrivit Prognozei de Primăvară a Comisiei Europene. Nivelul este cu mult sub estimările anterioare, care indicau un avans de 1,1%, semnalând o deteriorare rapidă a principalilor indicatori economici și o slăbire accentuată a consumului intern.
Datele au fost revizuite după ce Institutul Național de Statistică a anunțat săptămâna trecută că economia a intrat în recesiune, după ce scăzut cu 0,2% în primul trimestru al anului, comparativ cu trimestrul anterior. Comparativ cu același trimestru al anului trecut, datele oficiale arată o corecție puternică, de 1,7%.
Vezi și Recesiunea devine scenariul de bază pentru România. Economiștii se arată din ce în ce mai pesimiști
RECOMANDAREA NOASTRĂ
Statul sprijină extinderea rețelei fotovoltaice. Se alocă 500 de milioane de euro pentru dezvoltarea unităților de producere și stocare
Noua prognoză a Comisiei Europene arată că România traversează una dintre cele mai dificile perioade economice din ultimii ani. Economia este afectată simultan de consolidarea fiscală, inflația ridicată și deteriorarea încrederii consumatorilor și investitorilor. Bruxelles-ul avertizează că măsurile de reducere a deficitului bugetar și creșterea prețurilor la energie vor continua să erodeze veniturile reale ale populației, ceea ce va duce la scăderea consumului și a importurilor.
Economia încetinește
Datele recente indică deja o încetinire accentuată a economiei. Vânzările din retail, producția industrială și turismul intern sunt în declin, în timp ce sentimentul economic s-a deteriorat puternic de la începutul anului. Practic, modelul de creștere bazat aproape exclusiv pe consum începe să își atingă limitele într-un context în care populația cumpără mai puțin, iar costurile rămân ridicate.
În paralel, incertitudinea politică și tensiunile geopolitice afectează investițiile private. Comisia Europeană avertizează că temerile investitorilor legate de situația politică internă și de evoluțiile externe vor continua să afecteze mediul economic, cel puțin în prima parte a anului.
Bruxelles-ul estimează că economia mai este susținută aproape exclusiv de investițiile publice finanțate din fonduri europene și de contribuția exporturilor nete. Investițiile legate de PNRR și infrastructură sunt văzute drept principalul motor care împiedică economia să intre oficial în recesiune.
Context... complicat
Prognoza vine într-un context complicat și pentru piața muncii. După mai mulți ani de deficit de forță de muncă, ocuparea începe să scadă, iar rata șomajului este estimată să urce la aproximativ 6,3% în 2026. În același timp, înghețarea salariilor din sectorul public și ritmul mai lent de creștere al veniturilor reduc și mai mult puterea de cumpărare a populației.
Nici inflația nu oferă prea mult spațiu de manevră. Comisia Europeană estimează că inflația medie va ajunge la 7% în acest an, peste nivelul din anul anterior, în principal din cauza prețurilor la energie și a efectelor conflictului din Orientul Mijlociu asupra piețelor energetice.
În același timp, consolidarea fiscală continuă. Deficitul bugetar este estimat să scadă gradual în următorii ani, însă această ajustare vine cu un cost economic semnificativ. Bruxelles-ul estimează că deficitul va coborî de la 7,9% din PIB la 6,2% anul viitor, în principal prin înghețarea cheltuielilor și majorări de taxe.
Problema este că această ajustare are loc într-un moment în care economia este deja slăbită. Practic, România încearcă simultan să reducă deficitul, să controleze inflația și să susțină creșterea economică, obiective care intră adesea în conflict.
Comisia Europeană estimează totuși o revenire a economiei în 2027, când Produsul Intern Brut ar urma să accelereze la 2,3%. Bruxelles-ul mizează pe reducerea inflației și pe reluarea creșterilor salariale și a majorărilor de pensii, ceea ce ar permite relansarea consumului privat și public.
Prognoza indică și o schimbare importantă în structura economiei. Investițiile publice sunt așteptate să încetinească după finalizarea proiectelor finanțate prin PNRR, iar investițiile private ar urma să devină principalul motor de creștere, sprijinite de condiții de finanțare mai bune și de o eventuală îmbunătățire a încrederii investitorilor. În același timp, deficitul de cont curent ar urma să scadă gradual la 6,4% din PIB până în 2027.
Comisia Europeană avertizează însă că instabilitatea politică poate afecta în continuare încrederea investitorilor și poate submina ajustarea fiscală.
