Analiză Economia României pierde teren în a doua jumătate a anului: PIB în scădere și costuri tot mai mari. „Motorul consumului s-a oprit"
Economia României a intrat în 2026 cu una dintre cele mai dificile perioade din ultimii ani. Produsul Intern Brut (PIB) a scăzut cu 0,8% în primul semestru față de aceeași perioadă din 2025, iar consumul populației, principalul motor tradițional al creșterii economice, a avut o contribuție negativă de 0,8 puncte procentuale. Vânzările din retail au scăzut cu până la 7,3% în iunie, în timp ce inflația ridicată, costurile energiei și incertitudinea fiscală apasă tot mai puternic asupra economiei.
Datele sunt prezentate într-o analiză a Confederației Patronale Concordia, care avertizează că economia românească nu mai poate conta pe consum pentru a susține creșterea.
„Primul semestru din 2026 a confirmat cel mai puțin dorit scenariu pentru economia românească: PIB-ul a scăzut cu 0,8% față de aceeași perioadă a anului trecut”, susțin reprezentanții Concordia.
Potrivit organizației patronale, slăbiciunea economiei, vizibilă încă din a doua jumătate a anului trecut, a fost amplificată în 2026 de politica fiscal-bugetară restrictivă și de incertitudinea politică.
RECOMANDAREA NOASTRĂ
Ce se întâmplă cu pensiile și salariile bugetarilor în 2027 și câte șanse sunt pentru o indexare
Peste acestea s-a suprapus șocul extern generat de războiul din Orientul Mijlociu, care a dus la creșterea prețurilor la combustibili, gaze și fertilizatori agricoli.
Românii au redus consumul
Una dintre cele mai clare schimbări este comportamentul consumatorilor.
Consumul populației, care ani la rând a susținut avansul economiei românești, a devenit în primul semestru din 2026 o frână pentru economie. Contribuția sa la evoluția PIB a fost negativă, de 0,8 puncte procentuale.
În același timp, vânzările din retail au ajuns să scadă cu 7,3% în termeni anuali în luna iunie.
„2025 a fost anul în care motorul consumului s-a oprit. Prima jumătate a lui 2026 arată că aceste scăderi sunt deja un tipar: o economie care nu mai poate crește doar din cheltuiala populației, în timp ce investițiile private rămân timide”, spune Paul Aparaschivei, director executiv al Confederației Patronale Concordia.
În opinia acestuia, relansarea economiei depinde de un mediu fiscal mai predictibil și de reducerea costurilor cu energia.
„Fără predictibilitate fiscală și fără o reducere reală a costurilor cu energia, nu avem de unde relansa creșterea”, afirmă Aparaschivei.
Inflația a lovit puterea de cumpărare
Scăderea consumului vine într-un context în care românii s-au confruntat cu un nivel foarte ridicat al inflației.
Rata anuală a inflației a depășit 10% în prima parte a anului, ajungând la un maxim de 10,9%. Creșterea prețurilor la carburanți, alimentată de conflictul din Orientul Mijlociu, a avut un rol important în această evoluție.
Ulterior, inflația a început să încetinească. Inflația a coborât la 6,17% în august, de la 8,16% în iulie, potrivit celor mai recente date, așa cum BNR estima că aceasta ar putea ajunge în apropierea nivelului de 6% până la sfârșitul anului.
Totuși, scăderea inflației nu înseamnă și revenirea prețurilor la nivelurile de dinaintea scumpirilor. Pentru consumatori, efectul cumulat al majorărilor de prețuri continuă să se vadă în bugetele lunare.
Concordia avertizează și asupra unor noi presiuni care ar putea apărea după eliminarea unor măsuri de plafonare.
„Scăderea este încurajatoare, dar fragilă”, susțin reprezentanții organizației, care estimează că eliminarea plafonării la gazele naturale și a plafonului pentru adaosul comercial la alimente poate genera presiuni suplimentare asupra prețurilor.
Industria nu reușește să profite de revenirea din zona euro
O altă problemă semnalată de patronate este evoluția industriei.
Potrivit Concordia, industria românească s-a „decuplat complet” de revenirea economică din Zona Euro, fiind afectată în special de prețurile ridicate la energie și de modificările fiscale frecvente.
Costurile de producție reprezintă o problemă tot mai importantă pentru companiile românești, în special pentru marii consumatori industriali.
Prețul energiei electrice pentru consumatorii industriali mari se află printre cele mai ridicate din Uniunea Europeană, în timp ce prețul gazelor naturale, care fusese anterior unul dintre cele mai mici din Europa, se apropie rapid de nivelurile din Germania și Austria, potrivit analizei.
Concordia susține că soluția nu poate fi reprezentată pe termen lung de plafonarea prețurilor.
Organizația pledează pentru creșterea producției interne de energie la costuri competitive, astfel încât reducerea prețurilor să vină dintr-o ofertă mai mare și mai eficientă, nu din intervenții administrative.
Deficitul bugetar scade, dar dezechilibrele rămân
Pe frontul fiscal există și o veste pozitivă. Deficitul bugetar a coborât la 2,34% din PIB la finalul lunii iulie, iar Concordia consideră că evoluția indică o probabilitate ridicată de atingere a țintei anuale de 6,2% din PIB, cu condiția evitării unor noi derapaje de cheltuieli.
În schimb, România continuă să aibă un deficit de cont curent foarte ridicat, estimat la aproape 8% din PIB, unul dintre cele mai mari din Uniunea Europeană.
Astfel, economia se confruntă în continuare cu problema „deficitelor gemene”: deficitul bugetar și deficitul de cont curent.
Iulian Lolea, economist-șef al Confederației Patronale Concordia, avertizează că timpul pentru corectarea acestor dezechilibre se reduce.
„Fereastra pentru corectarea ordonată a acestor dezechilibre structurale se îngustează pe măsură ce trece timpul.”
Economistul susține că soluția nu constă în ajustări bugetare succesive, ci în reforme care să crească valoarea adăugată produsă în România și reziliența economiei.
„Costul energiei nu se rezolvă prin plafonare, ci prin producție internă la costuri competitive, iar deficitul de cont curent nu se corectează decât printr-o economie care exportă mai multe produse finite cu valoare adăugată mare”, spune Lolea.
Leul s-a depreciat, bursele au mers în sens opus
În prima jumătate a anului, moneda națională s-a depreciat cu aproximativ 3% față de euro, potrivit analizei Concordia.
Organizația pune evoluția pe seama turbulențelor politice și a contextului geopolitic. În aceeași perioadă, randamentele titlurilor de stat au crescut cu 100-150 de puncte de bază între martie și mai.
Bursa a avut însă o evoluție diferită.
BET și BUX, indicii principali ai burselor din România și Ungaria, au înregistrat în primul semestru randamente de aproximativ 33%, respectiv 26%, în pofida problemelor economice.
Piața muncii începe să simtă încetinirea
Slăbiciunea economiei s-a transmis și pe piața muncii.
Rata șomajului a ajuns la 6,4% în iulie, nivel considerat maxim al ultimilor ani în analiza Concordia.
În același timp, creșterea salariilor nete s-a temperat puternic, ajungând la numai 3,5% în iunie, comparativ cu ritmurile de 10-20% înregistrate în anii anteriori.
Încetinirea nu s-a limitat la sectorul bugetar. Și sectorul privat a fost afectat, dinamica salariilor private înjumătățindu-se față de anul trecut.
Concordia atrage atenția și asupra unei probleme structurale: în ultimul deceniu, creșterea reală a salariilor a depășit cu 33 de puncte procentuale dinamica productivității reale.
Această evoluție pune presiune pe competitivitatea companiilor românești, chiar dacă România continuă să aibă unul dintre cele mai scăzute costuri orare ale forței de muncă din UE.
