Economist rus, demis după ce a vorbit despre efectele războiului din Ucraina. „Pierdem competiția economică și tehnologică”
Andrei Klepach, economistul-șef al VEB, una dintre cele mai importante instituții financiare de stat din Rusia, a fost concediat după o serie de declarații critice privind efectele războiului din Ucraina asupra economiei ruse. Fostul ministru adjunct al Economiei avertizase că Rusia pierde teren în competiția economică și tehnologică și că actuala evoluție ar putea conduce la o „criză socială”.
Klepach a fost demis duminică, 16 august, după ce declarațiile făcute de acesta la o conferință din luna mai au fost relatate de presa rusă. Potrivit publicației ruse independente The Bell, care funcționează din exil, decizia ar fi venit după „un telefon de sus” către Igor Shuvalov, fost consilier economic de rang înalt al președintelui Vladimir Putin.
Financial Times notează că declarațiile economistului au fost neobișnuit de dure pentru un oficial asociat unei importante companii de stat.
„Rămânem în urmă. Pierdem competiția tehnologică și economică la nivel mondial (...) nu doar în fața Chinei și a SUA, ci, în anumite privințe, și în fața Ucrainei”, a declarat Klepach.
RECOMANDAREA NOASTRĂ
Statul sprijină extinderea rețelei fotovoltaice. Se alocă 500 de milioane de euro pentru dezvoltarea unităților de producere și stocare
„Nu vom câștiga competiția în acest război de uzură. Trăim cu iluzia că acolo totul se va prăbuși. Nu s-a întâmplat și nici nu se va întâmpla. Costurile noastre sunt în creștere”, a adăugat economistul.
Avertisment privind economia Rusiei
Klepach susține că economia rusă a început să se contracte în acest an, după expansiunea alimentată de război din 2023 și 2024. Investițiile au scăzut puternic, iar industria a intrat în recesiune, situație pe care economistul o atribuie parțial și dobânzilor ridicate practicate de Banca Centrală.
Acesta a atras atenția și asupra efectelor atacurilor ucrainene asupra infrastructurii economice a Rusiei.
„Ambele părți își intensifică atacurile, inclusiv asupra economiei celeilalte. Pierderile noastre provocate de atacurile forțelor armate ucrainene asupra infrastructurii portuare, petroliere și de gaze, chimice și logistice sunt în creștere și devin deja un obstacol macroeconomic vizibil pentru creșterea economică a Rusiei”, a afirmat acesta.
Economistul a avertizat că problemele economice și înăsprirea sancțiunilor occidentale ar putea conduce la o „criză socială (...) atunci când nimeni nu se așteaptă”, făcând o paralelă cu Revoluția din 1917 și prăbușirea Uniunii Sovietice în 1991.
„Nu cred că Rusia se va prăbuși, dar sunt aproape sigur că vom avea o criză socială”, a spus Klepach. „Economia noastră nu se va prăbuși, dar decalajul nostru va deveni mai mare, cu toate consecințele care decurg de aici.”
Pesimismul privind perspectivele economiei ruse s-a accentuat în ultima perioadă, pe fondul atacurilor ucrainene cu drone și al creșterii cheltuielilor Kremlinului pentru război.
Deficit de 6.500 de miliarde de ruble în primele șapte luni
Bugetul Rusiei a înregistrat în primele șapte luni ale acestui an un deficit de 6.500 de miliarde de ruble, echivalentul a aproximativ 76,5 miliarde de dolari sau 2,8% din PIB. Nivelul este aproape dublu față de deficitul planificat, de 3.800 de miliarde de ruble.
Creșterea deficitului bugetar este legată de cheltuielile suplimentare pentru finanțarea armatei. Ministerul rus de Finanțe estimează că acestea ar putea depăși cu până la 4.000 de miliarde de ruble nivelul prevăzut inițial.
Atacurile Ucrainei asupra infrastructurii energetice și logistice din Rusia au provocat, de asemenea, cea mai gravă criză a carburanților de după destrămarea Uniunii Sovietice și au distrus șapte dintre cele mai mari zece depozite operate de Wildberries, cel mai mare retailer online din țară.
Atacurile au determinat Banca Centrală a Rusiei să încetinească ritmul anticipat al reducerilor dobânzii-cheie, chiar și în condițiile unor presiuni publice neobișnuite din partea lui Vladimir Putin pentru relaxarea politicii monetare.
Banca Centrală continuă să acorde prioritate combaterii inflației, menținând dobânda-cheie la 14%. Politica a atras criticile mediului de afaceri și ale unor economiști precum Klepach, care acuză instituția că frânează creșterea economică.
VEB nu a comentat demiterea lui Klepach. Ziarul rus Vedomosti a citat o persoană apropiată situației potrivit căreia „evaluările sale personale dure privind dezvoltarea economică și politică a țării nu pot fi considerate în niciun fel poziția unei companii de stat”.
O altă sursă citată de publicație a afirmat că Klepach, economist-șef al VEB din 2014, desfășura de mult timp „activități analitice independente” în afara atribuțiilor sale din cadrul companiei.
Citește și Rusia își reduce drastic prognoza economică pentru 2026. Kremlinul încearcă să calmeze temerile
