Eugen Tomac, desemnat în funcția de premier. România trebuie să gestioneze deficitul, inflația și absorbția fondurilor europene
După două săptămâni de negocieri și amânări, președintele Nicușor Dan a anunțat joi, 4 iunie, desemnarea lui Eugen Tomac pentru funcția de prim-ministru al României. Decizia vine într-un moment delicat pentru economia românească, marcat de presiuni fiscale, termene-limită importante pentru fondurile europene și avertismente venite din partea Comisiei Europene, OCDE și agențiilor internaționale de rating.
Potrivit informațiilor publicate de Digi24, Eugen Tomac este europarlamentar și președintele PMP, iar cariera sa politică s-a construit în jurul relației cu românii din diaspora și a susținerii apropierii Republicii Moldova de Uniunea Europeană. În ultimii ani, acesta a colaborat îndeaproape cu Nicușor Dan, fiind numit în 2025 consilier onorific pentru relația cu românii de pretutindeni.
Cine este Eugen Tomac
Născut la 28 iunie 1981 în satul Babele, din raionul Ismail, aflat astăzi pe teritoriul Ucrainei, Eugen Tomac provine dintr-o familie de români basarabeni. A venit în România la începutul anilor 2000 și este absolvent al Facultății de Istorie a Universității din București.
A intrat în administrația prezidențială în 2006, în mandatul lui Traian Băsescu, ocupând ulterior funcția de secretar de stat la Departamentul pentru Românii de Pretutindeni. Între 2012 și 2019 a fost deputat în Parlamentul României, iar din 2019 este europarlamentar.
RECOMANDAREA NOASTRĂ
Lucrările pe Autostrada Moldovei A7 avansează între Adjud și Bacău. Stadiul lucrărilor depășește 95%
Digi24 mai notează că, în octombrie 2025, Nicușor Dan l-a numit consilier onorific pentru relația cu românii de pretutindeni.
Economia României, sub presiune
Desemnarea lui Eugen Tomac vine la doar o zi după publicarea raportului de țară al Comisiei Europene în cadrul Semestrului European 2026.
Executivul european a concluzionat că România continuă să se confrunte cu „dezechilibre macroeconomice excesive”, chiar dacă deficitul bugetar și deficitul de cont curent s-au redus ușor în ultimul an.
Comisia avertizează că deficitul rămâne ridicat, competitivitatea economiei continuă să se deterioreze, iar inflația se menține la unul dintre cele mai ridicate niveluri din Uniunea Europeană.
În plus, Bruxelles-ul a atras atenția că, fără măsuri suplimentare de consolidare fiscală și reforme structurale, România rămâne vulnerabilă la creșterea costurilor de finanțare și la schimbări de percepție din partea investitorilor.
Economia încetinește
Și Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE) a lansat un avertisment similar.
Potrivit raportului „Economic Outlook 2026”, economia României este estimată să se contracte cu 0,1% în acest an, după două trimestre consecutive de scădere economică la finalul lui 2025 și începutul lui 2026.
OCDE estimează că revenirea va avea loc abia în 2027, când economia ar putea crește cu 2,5%, în principal datorită investițiilor finanțate din fonduri europene.
Mai mult, OCDE consideră că, pentru România, principalele riscuri sunt reprezentate de întârzierile în absorbția fondurilor europene, slăbirea consolidării fiscale și o inflație mai ridicată generată de presiunile din energie și de creșterile salariale.
Rata dobânzii este așteptată să rămână stabilă până când inflația va intra pe o traiectorie clar descendentă către ținta stabilită.
PNRR, contra-cronometru
Una dintre primele provocări ale viitorului guvern va fi accelerarea implementării Planului Național de Redresare și Reziliență.
România se află într-o cursă contra cronometru pentru finalizarea reformelor și investițiilor asumate prin PNRR, termenul-limită pentru îndeplinirea jaloanelor și absorbția fondurilor fiind 31 august 2026.
Comisia Europeană a atras atenția că întârzierile recurente în implementarea PNRR reflectă slăbiciuni persistente ale administrației publice în gestionarea proiectelor complexe.
Vezi și Pîslaru, despre situația fondurilor din PNRR: Gradul de absorbție depășește 60%
16,7 miliarde de euro prin SAFE
În paralel, România trebuie să gestioneze și accesarea fondurilor disponibile prin programul european SAFE.
Comisia Europeană a semnat recent acordul prin care România poate accesa 16,68 miliarde de euro pentru investiții în apărare și infrastructură strategică, a doua cea mai mare alocare din Uniunea Europeană după Polonia.
Fondurile vor finanța proiecte de înzestrare militară, infrastructură strategică și aproximativ 4,2 miliarde de euro pentru infrastructură rutieră cu relevanță strategică.
Presiunea ratingului de țară
Este un moment sensibil și pentru ratingul suveran al României.
Țara se află pe ultima treaptă recomandată investițiilor la toate cele trei mari agenții de rating – S&P, Fitch și Moody’s. O eventuală retrogradare ar împinge România în categoria „junk”, ceea ce ar majora costurile de finanțare pentru stat și pentru economie.
S&P a reconfirmat recent ratingul României, dar a avertizat că instabilitatea politică și dificultățile în reducerea deficitului pot duce la o retrogradare. Fitch a transmis, la rândul său, că actualul context politic reduce predictibilitatea reformelor și poate afecta atât consolidarea fiscală, cât și absorbția fondurilor europene.
Te-ar putea interesa și România, la un pas de categoria „junk”. Ce spun economiștii despre riscul retrogradării ratingului
