Exporturile românești către Mercosur, taxate cu 47 mil. euro în 2023. Ministrul Economiei: „Izolarea nu protejează România”
Statul român a susţinut acordul dintre Uniunea Europeană (UE) și Mercosur după negocieri ferme, care au adus garanţii clare pentru industrie şi agricultură, iar România are nevoie de piețe noi de export și de reguli corecte pentru producătorii săi, consideră ministrul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului şi Turismului, Irineu Darău.
Statele membre UE au aprobat, pe 9 ianuarie, prin vot cu majoritate calificată, acordul comercial cu blocul sud-american Mercosur, urmând ca documentul să fie semnat oficial săptămâna viitoare. Negociat timp de aproape 25 de ani și finalizat politic la sfârșitul lui 2024, acordul vizează relațiile comerciale dintre UE și Argentina, Brazilia, Paraguay și Uruguay.
Executivul european estimează că înțelegerea ar putea crea cea mai mare zonă de liber schimb din lume, acoperind o piață de peste 700 de milioane de consumatori. Potrivit Comisiei Europene, exporturile UE către Mercosur ar putea crește cu până la 39%, echivalentul a aproximativ 49 de miliarde de euro anual, cu efecte pozitive asupra a circa 440.000 de locuri de muncă.
„Dincolo de ipocrizia unor politicieni cu idei de izolare a țării, România are nevoie de piețe noi de export și de reguli corecte pentru producătorii săi. Statul român a susținut acest acord după negocieri ferme, care au adus garanții clare pentru industrie și agricultură. Rezultatul?
- Taxe vamale aproape zero pentru produsele românești
- Exporturi mai mari și acces la materii prime mai ieftine
- Producție mai mare și locuri de muncă în industria auto, mecanică și electrică”, a scris ministrul sâmbătă, 10 ianuarie, pe Facebook.
Potrivit acestuia, în 2023, firmele românești au plătit peste 47 de milioane de euro taxe vamale pentru exporturile de produse industriale către Mercosur. „După intrarea în vigoare a acordului, aceste taxe dispar aproape complet”, a mai punctat oficialul.
„Agricultura este protejată și România a obținut asta prin insistențe și negociere: importurile sensibile sunt strict limitate, standardele UE rămân obligatorii, iar 15 produse românești cu indicație geografică vor fi protejate pe piețele Mercosur.
Izolarea nu protejează România. O economie deschisă, care protejează interesele fermierilor și ale industriei, o face mai puternică”, se mai arată în postare.
Ce cuprinde acordul
Mercosur va elimina taxele vamale pentru 91% dintre exporturile europene, inclusiv pentru automobile, de la nivelul actual de 35%, pe o perioadă de 15 ani. La rândul ei, Uniunea Europeană va elimina treptat taxele pentru 92% dintre exporturile Mercosur, într-un interval de până la 10 ani.
Potrivit Reuters, blocul sud-american va elimina și taxele pentru produse agricole europene, respectiv 27% pentru vinuri și 35% pentru băuturile spirtoase.
Pentru produsele agricole sensibile, UE va oferi cote suplimentare, inclusiv 99.000 de tone de carne de vită, în timp ce Mercosur va acorda o cotă fără taxe de 30.000 de tone pentru brânzeturi europene.
Acordul include, de asemenea, cote pentru pui, carne de porc, zahăr, etanol, orez, miere, porumb și porumb dulce din partea UE, respectiv pentru lapte praf și formule pentru sugari din partea Mercosur.
Importurile suplimentare ar reprezenta 1,6% din consumul de carne de vită al UE și 1,4% din cel de carne de pasăre. Acordul recunoaște și aproximativ 350 de indicații geografice pentru produse alimentare europene tradiționale, precum „Parmigiano Reggiano” sau „Roquefort”.
Vezi și Economist: De ce acordul Mercosur oferă un avantaj economic României
Ce spun susținătorii
Comisia Europeană, susținută de țări precum Germania și Spania, consideră că acordul oferă o alternativă strategică la dependența de China, în special pentru materiile prime critice, precum litiul utilizat în baterii. În plus, va elimina taxele pentru majoritatea acestor materiale, sprijinind industria europeană a energiei verzi.
Susținătorii mai afirmă că înțelegerea oferă o formă de protecție față de tarifele impuse de președintele american Donald Trump.
Executivul european subliniază că este cel mai amplu acord de liber schimb semnat vreodată de UE, generând economii anuale de peste 4 miliarde de euro din taxe vamale. Acordul este parte a strategiei de diversificare a relațiilor comerciale, iar companiile europene vor putea participa la licitații publice în țările Mercosur în aceleași condiții ca firmele locale.
Acordul include și măsuri de protecție pentru eventualele perturbări de piață.
Ce spun criticii
Fermierii europeni se opun vehement acordului, acuzând că va deschide piața UE importurilor ieftine de produse agricole sud-americane, în special carne de vită, care nu respectă standardele europene de mediu și siguranță alimentară.
Deși Comisia susține că normele europene nu vor fi relaxate, organizațiile de mediu avertizează că angajamentele privind protecția pădurilor sunt slabe și greu de aplicat. Grupul ecologist Friends of the Earth a numit acordul „dezastruos pentru climă”, susținând că va duce la intensificarea defrișărilor, inclusiv în Amazon.
Franța, cel mai mare producător de carne de vită din UE, a refuzat să susțină acordul, cerând garanții suplimentare pentru protejarea fermierilor europeni. Inițial, și Italia, Ungaria și Polonia s-au opus, însă Roma și-a schimbat ulterior poziția, permițând avansarea procesului.
Amintim că aproximativ 10.000 de fermieri din toate statele membre ale Uniunii Europene (UE), inclusiv România, au protestat în decembrie 2025 la Bruxelles împotriva acordului, pe fondul temerilor că importurile agricole ieftine vor afecta grav producătorii europeni.
Protestatarii acuzau faptul că politicile comerciale ale UE și acordurile de liber schimb pun agricultura europeană într-o poziție slabă, în special prin permiterea importurilor de produse agricole ieftine și obținute în condiții diferite de cele impuse fermierilor din Uniune.
De asemenea, într-o declarație semnată de nouă grupuri agroalimentare europene, reprezentanții sectorului au explicat că măsurile de protecție propuse în legătură cu acordul comercial „rămân insuficiente pentru a preveni perturbările pieței” și nu reușesc să asigure „condiții de concurență echitabile” pentru fermierii și producătorii europeni.
