GRAFICE O gospodărie a avut venituri de 9.420 lei și cheltuieli de 8.079 lei în T3 2025. Economist: „Muncim pentru mâncare și taxe”
Veniturile totale medii lunare ale populației au fost, în trimestrul III din 2025, de 9.420 lei pe o gospodărie, respectiv 3.789 lei pe o persoană, în scădere cu 0,9% față de trimestrul precedent, potrivit datelor publicate luni, 12 ianuarie, de Institutul Național de Statistică (INS). În schimb, cheltuielile totale medii lunare s-au situat la 8.079 lei pe o gospodărie (3.250 lei pe o persoană), reprezentând 85,8% din veniturile totale.
Comparativ cu trimestrul III din 2024, veniturile au crescut însă cu 14,1% pe gospodărie și cu 14,9% pe persoană, iar cheltuielile cu 15,2% pe gospodărie și 16,0% pe persoană.
„Datele statistice vin să confirme o realitate economică tensionată pentru finalul anului 2025. Câștigăm mai puțin, cheltuim mai mult și muncim în principal pentru mâncare și taxe. În timp ce veniturile românilor au început să scadă ușor, cheltuielile au continuat să crească. Practic, viața s-a scumpit, iar puterea de cumpărare s-a erodat.
(...) Unde se duc banii? Taxele și supraviețuirea au ajuns să înghită 94% din venit. Dacă împărțim cheltuielile unei familii, vedem că banii se duc în primul rând spre consumul imediat (60,6%), adică spre mâncare, facturi, haine și traiul de zi cu zi. În al doilea rând, o treime din tot ce cheltuim (33,4%) se duce direct către taxe, impozite și contribuții sociale (CAS, CASS etc.)”, a explicat economistul Adrian Negrescu, pentru DigiEconomic.
Salariile, principala sursă de venit
Veniturile bănești medii lunare au fost de 8.885 lei pe o gospodărie, în scădere cu 0,5% față de trimestrul anterior, în timp ce veniturile în natură s-au ridicat la 535 lei, în scădere cu 6,8%.
Salariile brute și alte drepturi salariale au reprezentat cea mai importantă sursă de venit, cu 6.443 lei lunar pe o gospodărie, adică 68,4% din veniturile totale, ușor sub nivelul din trimestrul II. O contribuție semnificativă au avut și prestațiile sociale, de 1.892 lei lunar pe gospodărie (20,1% din venituri), precum și veniturile în natură (5,7%).
Diferențe între urban și rural
În mediul urban, venitul total mediu lunar pe o gospodărie a fost de 10.693 lei, de 1,4 ori mai mare decât în mediul rural, iar pe persoană de 4.534 lei, de 1,5 ori mai mare.
Salariile au avut o pondere de 73,8% din veniturile totale în urban, cu 14 puncte procentuale peste nivelul din rural. În schimb, în mediul rural, veniturile din prestații sociale și cele în natură au avut ponderi mai ridicate.
„Datele de la INS mai arată un aspect îngrijorător despre care am mai semnalat în repetate rânduri – accentuarea discrepanțelor economice dintre mediul urban și cel rural. Asistăm, practic, la conturarea a două Românii, cu două viteze economice – cea din mediul urban, unde se câștigă și se cheltuiește mult mai mult (de 1,4 - 1,5 ori mai mult decât la țară). Orășenii plătesc mai multe taxe la stat.
În mediul rural, veniturile sunt mici. O caracteristică interesantă este că aproape 10% din „cheltuielile” rurale nu sunt bani scoși din buzunar, ci reprezintă valoarea produselor din propria gospodărie (ce mănâncă omul din grădina sau curtea lui), un procent de trei ori mai mare decât la oraș. Satul românesc încă supraviețuiește prin autoconsum”, arată economistul.
Consum și taxe, principalele cheltuieli
Cheltuielile bănești medii lunare au ajuns la 7.659 lei pe o gospodărie în cel de-al treilea trimestru, în creștere cu 1% față de trimestrul anterior. Consumul total a reprezentat 60,6% din cheltuielile gospodăriilor, adică 4.898 lei lunar, în timp ce transferurile către administrația publică și bugetele de asigurări sociale (impozite, contribuții, taxe) au însumat 2.696 lei, respectiv 33,4%.
Cheltuielile legate de producţia gospodăriei (cheltuielile bănești de producție și contravaloarea consumului furajer din resurse proprii) au fost în trimestrul III 2025 de 126 lei pe o gospodărie (1,5%).
În mediul urban, cheltuielile totale medii lunare au fost de 9.109 lei pe o gospodărie, de 1,3 ori mai mari decât în mediul rural. O persoană din mediul urban a cheltuit, în medie, 3.862 lei lunar, de 1,5 ori mai mult decât o persoană din mediul rural.
Din punct de vedere al structurii cheltuielilor totale, în mediul urban, ponderea cheltuielilor pentru impozite, contribuții, cotizații și taxe a fost de 36,4%, cu 7,8 puncte procentuale mai mare decât în mediul rural, în timp ce în mediul rural ponderea contravalorii consumului de produse agroalimentare și nealimentare din resurse proprii a fost de 9,3%, de 3,6 ori mai mare decât în mediul urban.
Potrivit clasificării standard pe destinaţii a cheltuielilor de consum (COICOP), produsele agroalimentare și băuturile nealcoolice au avut cea mai mare pondere în cheltuielile de consum, cu 1.553 lei pe o gospodărie (31,7%). Acestea sunt urmate de cheltuielile pentru locuință, utilități și combustibili (735 lei, 15%), îmbrăcăminte și încălțăminte (371 lei, 7,6%), transport (340 lei, 6,9%) și sănătate (337 lei, 6,9%).
Nivelul cel mai scăzut al cheltuielilor medii lunare ale gospodăriilor populației a fost înregistrat la cheltuielile pentru educație de numai 13 lei pe o gospodărie (0,3% din cheltuielile totale de consum medii lunare).
„Mâncarea e prioritatea, Educația e ultima pe lista priorităților. Dacă ne uităm strict la banii dați pe consum (traiul zilnic), cea mai mare parte a banilor se duce pe hrană și băuturi (31,7%). Este un procent specific țărilor cu nivel de trai mediu spre scăzut (în vestul Europei procentul este mult mai mic). Apa, gazele, curentul și întreținerea locuinței sunt a doua mare cheltuială (15%), în timp ce sănătatea și transportul reprezintă 6,9% fiecare din cheltuieli. În esență, statisticile vin să definească cât de săracă și vulnerabilă este majoritatea populației din România.
(...) În esență, în trimestrul III din 2025, românul mediu s-a aflat într-o luptă de menținere a echilibrului: a muncit preponderent pentru a-și asigura hrana și pentru a-și plăti dările la stat, într-un context în care veniturile au stagnat, dar costul vieții a continuat să crească. Iar această perspectivă se va regăsi, cel mai probabil, și în datele statistice din 2026”, a mai punctat Negrescu.
